În vara anului 1940, URSS ocupa în urma unui ultimatum Basarabia și Bucovina de Nord. Cu acestă ocazie, sfidând orice regulă diplomatică, încălcând frontiere propuse, rușii au ocupat în mod abuziv încă un teritoriu românesc. Este vorba despre ținutul Herței.
Harta care arată poziționarea ținutului Herța FOTO wikipedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În vara anului 1940, România suferea un adevărat dezastru național. În numai câteva luni, țara noastră pierdea Basarabia, Bucovina de Nord, Cadrilaterul și nord-vestul Transilvaniei. Rămasă fără aliații tradiționali, total nepregătită pentru vremuri atât de tulburi, România Mare se destrăma. Din teritoriile ei, Hitler își recompensase aliații, iar Stalin și-a luat tainul. Ceea ce s-a întâmplat în acea vară și, mai ales, lipsa de reacție a autorităților române și atitudinea de victimă sigură au devenit o traumă națională.
Puțin cunoscut publicului larg și absent din manualele școlare este un episod tragic al acelor vremuri. Profitând de izolarea politică și militară a României, de frica autorităților române, Uniunea Sovietică și-a luat cu japca și teritorii care nu-i aparțineau și pe care nu le prevăzuse în niciun ultimatum, tratat sau învoială. Pe scurt, fără avertisment, fără vreun semnal, Rusia a furat ținutul Herța din teritoriul Moldovei și a ucis, în ciuda oricărui drept internațional, soldați români care încercau să împiedice acest abuz. Prin furtul Herței, sovieticii și-au încălcat până și propriile tratate și liste cu revendicări teritoriale. Culmea, regele și Guvernul României nu au protestat și au lăsat, cu obediență, sate întregi de români pe mâinile sovieticilor. Au urmat deportări, familii distruse și drama unui întreg ținut românesc.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Vom merge până la cea mai josnică dintre josnicii”
În toamna anului 1939, invazia Germaniei asupra Poloniei declanșase cel de-al Doilea Război Mondial. În primăvara și la începutul verii anului 1940, Germania nazistă își făcea de cap prin Europa. Cucerise Polonia, Cehoslovacia, Olanda, Belgia, Danemarca, Franța și Norvegia. Anexase și Austria. Anglia era pusă la colț și bombardată puternic de aviația germană. Ungaria, Bulgaria și Italia erau aliate ale celui de-al Treilea Reich. Hitler făcea cărțile în Europa.
În plus, avusese grijă încă din vara lui 1939 să-și asigure flancul estic. Mai precis, încheiase un tratat de neagresiune, faimosul Pact Ribbentrop-Molotov, prin care îi oferea lui Stalin iluzia că îl va primi la masa bogaților după război și că fiecare se va înfrupta din teritoriile pe care și le dorea în sfera sa de influență. De altfel, îi și făcuse concesii importante dictatorului sovietic.
În toată această nebunie, România, condusă de regele Carol al II-lea, un monarh care impusese o dictatură și obișnuia să scape de adversarii politici, s-a trezit singură și foarte vulnerabilă. Aliații ei tradiționali, Franța și Anglia, aveau propriile probleme serioase. Franța a fost scoasă din joc, iar Anglia trebuia să se protejeze în fața bombardierelor naziste. De altfel, nici nu avea cum să ajute o țară prinsă între fiefurile lui Hitler și cele ale Uniunii Sovietice.
În plus, armata română era mai nepregătită ca oricând, cu echipamente militare vechi și total insuficiente pentru nivelul războiului de la acea vreme. Mai mult decât atât, românii au încercat să joace cartea neutralității. Total perdantă. În primul rând, autoritățile române s-au speriat când au văzut că Hitler și Stalin și-au dat mâna.
„La Bucureşti, Pactul Molotov-Ribbentrop a fost primit ca «o lovitură de teatru» sau «un trăsnet din senin». Oamenii politici intuiau corect că partenerii s-au pus de acord şi asupra teritoriilor de împărţit între ei şi că Polonia şi România se aflau — vai! — între ele”, scria Florin Constantiniu în lucrarea sa O istorie sinceră a poporului român.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Chiar și așa, sperau că neutralitatea îi va salva. Ba chiar erau dispuși la josnicii fără seamăn. „Vom merge până la cea mai josnică dintre josnicii pentru a ne păstra neutralitatea”, preciza Constantin Argetoianu. Ulterior, au început să se dea pe lângă Hitler. Atitudinea autorităților române i-a scos din minți pe oamenii Axei.
„Îi primesc pe români. Josnicia lor este revoltătoare. Nu deschid gura decât pentru a arunca asupra noastră o cascadă de complimente libidinoase. Merg până la a vorbi cu dispreţ de «Dictatul de la Versailles»!”, scria ministrul de Externe al Italiei, contele Galeazzo Ciano, ginerele lui Mussolini.
România Mare, scoasă la mezat
Era însă prea târziu. Hitler îi dăduse, într-adevăr, lui Stalin mână liberă în ceea ce privește Basarabia și Bucovina de Nord. Pentru a-i menține loiali, mai ales că pregătea în secret invazia URSS, Hitler i-a recompensat, cu teritorii românești, bineînțeles, pe unguri și pe bulgari.
Pe 28 iunie 1940, România pierdea în favoarea URSS Basarabia și Bucovina de Nord (adică 50.000 de kilometri pătrați). Pe 30 august, prin Dictatul de la Viena, România rămânea fără nord-vestul Transilvaniei, în favoarea Ungariei. Pe 7 septembrie 1940 s-a încheiat supliciul cu Tratatul de la Craiova, prin care țara noastră ceda Bulgariei Cadrilaterul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Totul a început cu ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940.
„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană. (…) Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moştenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca, în interesele restabilirii adevărului, să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice”, se arăta în ultimatum.
La fel s-a procedat și în cazul Bucovinei de Nord. Speriat de o intervenție armată rusească, Guvernul României renunță, fără să crâcnească, la aceste teritorii. Sunt specialiști care spun că autoritățile sau regele nici nu ar fi avut ce să facă. Dacă s-ar fi împotrivit armat, probabil o bună parte din țara noastră ar fi fost distrusă. Deși este greu de crezut că Hitler ar fi permis dezmembrarea României sau ocuparea ei de către URSS, în condițiile în care aici se afla baza necesară pentru lansarea Operațiunii Barbarossa. Dar cine știe? Istoria nu este contrafactuală. Cert este că, pentru locuitorii teritoriilor ocupate, mai ales de sovietici, începuse coșmarul.
Stalinizarea prin înfometare a basarabenilor. Foametea organizată de sovietici care a ucis 300.000 de oameni
Teritoriu românesc luat cu japca de ruși
Pe 28 iunie, trupele românești, în baza ultimatumului, au început să se retragă din Basarabia și Bucovina de Nord către noile granițe stabilite de ruși. Mai precis, râul Prut, în cazul Basarabiei, și ținutul Herța, în cazul Bucovinei de Nord. Acest ținut, Herța, cuprindea nouă comune cu 32 de sate și făcea parte din județul Dorohoi, Regatul României.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ținutul Herța luase naștere în anul 1775, fiind partea neanexată de austrieci a ținutului Cernăuți. Practic, nu făcea parte din Bucovina, fiind lăsat Principatului Moldovei. Odată cu Unirea Principatelor și, mai apoi, odată cu constituirea Regatului României, el a rămas statului român. Herța nu făcea parte nici din Bucovina de Nord, cerută de ruși prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Herța rămânea României ca ținut de graniță. Avea o suprafață de 304 kilometri pătrați.
„Ţinutul Herţa este un vechi şi dintotdeauna pământ românesc care, cu o suprafaţă mai mică de 400 km², era situat în fostul judeţ Dorohoi, în partea de nord-est a României”, preciza prof. dr. doc. Ion Gherman.
De altfel, odată cu ultimatumul sovietic din 28 iunie 1940, au fost trimise în plasa Herța (aceasta era denumirea unității administrativ-teritoriale din cadrul județului Dorohoi) regimentele 27 Dorobanți și 16 Artilerie pentru a asigura retragerea trupelor românești din Bucovina de Nord și a proteja noua graniță.
Pe 29 iunie 1940, la ora 4.45, în mod neașteptat, localnicii din Herța, dar și trupele românești dislocate acolo, s-au trezit cu tancurile sovietice intrând prin sate și ocupând clădiri ale administrației locale. „Azi, 29 iunie, tancuri sovietice au intrat în Herţa”, raporta cu disperare colonelul Halunga la nivel central. Rușii au încălcat propria linie de demarcație pretinsă prin ultimatum și se pregăteau să smulgă cu forța, în mod ilegal, un alt teritoriu românesc.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Este necesar ca raionul Herța să se afle în mâinile noastre”
Cu orgoliul rănit de nenorocirile petrecute în România și, mai ales, de atitudinea Guvernului României, care cedase fără luptă Bucovina de Nord și Basarabia, ofițerii români s-au opus trupelor rusești. Adică erau gata să lupte pentru Herța. Chiar dacă ordinele erau clare: nu trebuiau să deschidă focul asupra trupelor sovietice și să nu reacționeze la provocările acestora.
Sovieticii își făceau însă de cap și încălcau tratatele și suveranitatea statului român după bunul plac. S-au apucat și au dezarmat două batalioane ale Armatei Române în apropiere de Herța. Apoi au intrat în oraș. Aici au fost întâmpinați de căpitanul Ion Boroș, de la Bateria I a Regimentului 16 Artilerie. Rușii i-au cerut direct căpitanului Boroș să predea tunurile și să plece. Cu ajutorul unui translator, căpitanul Boroș le-a explicat ofițerilor ruși că Herța nu făcea parte din teritoriul cedat sovieticilor.
Rușii au insistat ca românii să predea bateria și să evacueze Herța. Căpitanul Boroș a telefonat superiorilor. Din acel moment, lucrurile au scăpat de sub control.
Există două versiuni. Una relatează că sublocotenentul Alexandru Dragomir a tras un foc de avertisment în aer, pentru a fi mai convingător că nu sunt dispuși să predea teritoriul și nici bateria de artilerie. Auzind focul de armă, rușii au tras în plin. Au fost omorâți pe loc căpitanul Boroș și încă doi soldați, printre care și evreul Iancu Solomon, care a încercat să protejeze viața superiorului său cu propriul trup. Sublocotenentul Dragomir a fost rănit. Prin această variantă s-a precizat că rușii au răspuns din cauza focului tras în aer de Dragomir.
Nostalgia sovietică persistă: Majoritatea rușilor regretă destrămarea URSS și îl consideră pe Gorbaciov responsabil
În cea de-a doua variantă, se precizează că rușii au deschis focul în momentul în care au văzut că Dragomir îi arată lui Boroș că nu sunt dispuși să se retragă.
Rușii au ocupat și Herța, în mod abuziv. Autoritățile române au reacționat luând legătura cu oficialii ruși. Inițial, aceștia au recunoscut că Armata Roșie a intrat, din greșeală, în Herța.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Ceea ce trebuie reţinut cu precădere din acest raport este: a) rezistenţa opusă de militarii români, care, ştiind că ţinutul Herţa face parte din Vechiul Regat, nu se aşteptau la intrarea trupelor sovietice, considerată – pe bună dreptate – ca o violare a teritoriului naţional; b) declaraţia militarilor sovietici că au greşit, pătrunzând pe teritoriul ţinutului Herţa. În cursul aceleiaşi zile, ministrul de Externe, Constantin Argetoianu, l-a informat pe Gheorghe Davidescu, ministrul României la Moscova, despre incidentele din Herţa şi despre faptul că trupele sovietice «au trecut mai departe cu 11 km de linia de demarcaţie, pretinsă de U.R.S.S.», cerându-i să intervină pe lângă guvernul sovietic «să ia măsuri urgente pentru liniştire (sic! – n.n.) conducătorilor militari sovietici»”, preciza academicianul Florin Constantiniu în „Cum a ocupat Armata Roşie ţinutul Herţa”, pentru revista Art-Emis.
Cu toate acestea, rușii și-au dat seama rapid că ținutul Herța avea importanță strategică.
„Herţa nu are o însemnătate deosebită din punct de vedere economic. Din punct de vedere militar, raionul Herţa, prin dispunerea sa pe malul de sud al râului Prut, ocupă o poziţie de comandă asupra raionului Novoseliţa (staţie de cale ferată), constituie un nod de drumuri şi un punct întărit. De aceea, este necesar ca raionul Herţa să se afle în mâinile noastre”, precizau reprezentanții Statului Major Sovietic.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Nici nu au stat la discuții cu românii pentru a-l returna.
„După cum m-am așteptat, URSS nici nu vrea să stea de vorbă pe chestiunea Herței. Ultimele mele speranțe s-au spulberat. Am nădăjduit că ciocnirea de la Herța ar fi putut provoca alte rezistențe spontane care, astfel, ne-ar fi putut scăpa cinstea”, preciza Carol al II-lea în Însemnări zilnice.
Pentru românii din Herța a fost o tragedie. Mulți s-au trezit separați de familii, alții au plecat într-un exil dur. Au fost și cei care erau „chiaburi” și au intrat în atenția autorităților sovietice, fiind deportați. Ținutul Herța nu a mai fost recuperat niciodată de România.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-29T00:01:20.517Z”,”page”:{“created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/magazin/teritoriul-romanesc-luat-cu-japca-de-rusi-2545840.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”teritoriul-romanesc-luat-cu-japca-de-rusi-2545840.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/teritoriul-romanesc-luat-cu-japca-de-rusi-2545840.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
