În
Țara Hațegului, pietrele au păstrat istoria mai bine decât
oamenii. Ruinele Daciei și ale orașului roman Ulpia Traiana
Sarmizegetusa au devenit, de-a lungul secolelor, temelii de case,
biserici, garduri și chiar cuptoare de var. Printre gospodării,
încă se mai ascund sarcofage, inscripții și fragmente care spun
povestea unei lumi dispărute.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa Foto: Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Țara
Hațegului, situată între masivele Șureanu, Retezat, Țarcu și
Poiana Ruscă, a fost inima dacilor. Pe ruinele vechii cetăți,
urmașii lor și-au dus viața mai departe secol după secol. Aici
s-au adăpostit, aici au trăit și aici au iubit. Cu pietrele vechi,
de o valoare inestimabilă, și-au ridicat case și biserici, iar
nobilii și-au înfrumusețat domeniile. Aproape că nu-i biserică
sau gospodărie din Țara Hațegului care să nu aibă la temelie sau
ca ornament o piatră romană sau dacică.
Biserica din Densuș Foto: Mariana Iancu
Ruinele vechii cetăți
Sarmizegetusa, dar și ale Villei rustica, au fost adunate de-a
lungul mileniilor de localnici, duse acasă și folosite la ridicarea
noilor construcții sau așezate în grădini sau pe drumuri.
Pietrele de o valoare inestimabilă au fost vândute și cumpărate
ca la tarabă, prețul variind în funcție de cât de multă istorie
știa cel care o deținea și cât de mult și-o dorea viitorul
proprietar. Și acum, prin curțile oamenilor zac în soare rămășițe
ale lumilor de altădată, alături de sarcofage și pietre
preistorice care poartă amprenta scoicilor și melcilor
pietrificați, dar și a dinozaurilor pitici ce populau acest
teritoriu care era doar o insulă tropicală în mijlocul Mării
Tethys.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ruine
romane la temelie
În
curtea Muzeului Satului Hațegan din comuna hunedoreană Densuș,
înainte să vizitezi casa veche tradițională, poți sta pe o
piatră veche romană și admira un sarcofag din aceeași perioadă
sau o cochilie cu scoici pietrificate. În lumea de altădată ne
poartă Anton Socaci, un om de-ai locului care a adunat piatră cu
piatră din curțile oamenilor și acum le spune povestea oricui
trece pragul. E bucuros de oaspeți, din ce în ce mai rari la muzeul
lui, și, cu entuziasm, își laudă toată averea strânsă în zeci
de ani sau moștenită de la străbunici, așa cum e și casa pe care
s-a încăpățânat să o păstreze așa cum era acum un secol. „De
la Villa rustica și de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-au adunat
pietre și cărămidă și au fost construite toate bisericile din
Țara Hațegului. Majoritatea au fost sparte și puse la temelia
caselor, așa se face că aproape toate casele au în temelie pietre
romane. Când ne-au cucerit, romanii au construit imens în zonă, au
considerat că spațiul este sub stăpânirea lor o mie de ani și au
făcut investiții de durată“, spune ghidul pentru „Weekend
Adevărul“.
Inclusiv treptele pe care urcăm la casa tradițională sunt tot atât
de vechi, așa cum și cuptorul a fost pavat cu cărămidă romană.
„O cărămidă era arsă în cuptor de azi până mâine. După
șase luni avea loc încă o ardere și, după încă un an, o ultimă
ardere. Așa se face că o astfel de cărămidă a rezistat mii de
ani. Cele noi nu prea rezistă atât de mult. Am lăsat câteva la
soare, la râu, și s-au sfărâmat“, mărturisește el.
Sarcofagul
din fața curții
Pe
lângă pietrele romane se află și un sarcofag tot din aceeași
perioadă, pe care nu crezi că-l poți vedea decât într-un muzeu,
nu în curtea unui localnic, așezat direct pe pământ. Pe lângă
el ciugulesc puii de găină scoși din găoace târziu, în vară.
Îl întrebăm cum a ajuns vestigiul istoric în curtea sa. Nu pare
deranjat de întrebare și ne explică cum l-a salvat. „E un
sarcofag roman, dăltuit dintr-o singură piatră, care a fost
descoperit într-un centru funerar. Au fost mai multe, dar
majoritatea au fost sparte și au fost puse la temelia caselor. Toate
casele care au fost făcute acum 200 de ani au în temelie pietre
romane. Mai este încă unul în sat. Vedeți, e clar că este un
sarcofag căci are loc pentru cap“.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Vestigii din curtea unei case Foto: Mariana Iancu
Nu
știe cum a supraviețuit până în urmă cu câteva secole, a aflat
doar că sarcofagul a aparținut la un moment dat familiei unui fost
primar și într-o perioadă era folosit ca loc de adăpat animalele.
Din acea perioadă, i s-a făcut o gaură pentru scurgerea
lichidului. Anton Socaci l-a descoperit în urmă cu mai mulți ani
și, cu ajutorul mai multor brațe și al unui atelaj, l-a adus în
curtea sa și acolo a rămas de atunci. Recunoaște că nu l-a datat
nimeni și nici nu i s-a cerut să-l predea unui muzeu, deși prin
curtea lui au ajuns specialiști din Cluj și București, de la
Muzeul Țăranului Român. „Acum 20 de ani, când am început
muzeul, am adunat multe obiecte și au venit niște domnițe de la
muzeul de pe Kiseleff și le-am întrebat dacă nu vor să ia obiecte
și ele mi-au spus să amenajez eu un mic muzeu aici“. În ceea ce
privește sarcofagul, spune că este al lui și că nu i-l poate lua
nimeni. „Am o asociație culturală, muzeu declarat prin Ministerul
Culturii… nu pot să facă așa ceva“.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Anton Socaci Foto: Mariana Iancu
Spre
stupefacția noastră, aflăm că s-a făcut și negoț cu pietrele
romane, o practică neîntreruptă până în prezent. „O piatră
era cinci milioane. Își făcea omul o vilă și oferea bani celui
care avea o piatră mai măricică. Era punctul forte al unei case să
ai o piatră romană în curte și câțiva butuci de stejar de
jur-împrejur“, ne dezvăluie el. Spune că ele se găseau în urmă
cu mulți ani cu sutele în curțile oamenilor. „Într-o casă
părăsită era o stivă mare. Cel care a moștenit casa a început
să le vândă. Eu am dat niște cartofi și nu mai știu ce pe ele.
Eu nu vând și nu cumpăr, că am destule“, povestește ghidul.
Var
din inscripții romane
Multe
lespezi mari de marmură nu au scăpat de la distrugere, ele au fost
sparte și dispersate la mare distanță unele de altele. Aceasta a
fost soarta inscripției „IN HONOREM DOMVS DIVINAE“. Cele două
plăci de marmură au fost întregite după câteva decenii: una a
fost dusă la Lugoj prin anul 1902, iar cealaltă descoperită
într-un sat din județul Hunedoara.
Multe
inscripții romane au pierit în mod absurd. Localnicii, care aveau
obligația să ducă inscripțiile găsite nobililor din împrejurimi,
cu care aceștia să-și înfrumusețeze conacele și castelele, au
preferat să le îngroape în pământ, să le zidească la temelia
unor construcții sau, pur și simplu, să le ardă în cuptoare de
var. Istoricul sas Johann Seivert a constatat încă la 1770 cum
locuitorii din comitatul Hunedoara au distrus mai multe inscripții
pe care le-au găsit pentru a nu fi nevoiți să le transporte până
la Mureș sau la Alba Iulia, de unde urmau să fie duse la Viena.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Biserica reformată din Peșteana Foto: Mariana Iancu
O
astfel de practică, moștenită din tată în fiu, o constatase
arheologul M.J. Ackner în anul 1847, când o mare parte din piesele
arhitectonice din marmură de la Amfiteatrul roman au pierit astfel
în decurs de numai 15 ani. Și istoricul german Theodor Mommsen,
care a făcut o vizită în anul 1857 în Transilvania, a surprins
acest fenomen: „În schimb, în zilele noastre, încă în
Transilvania se arde din acele inscripții var. Cuptorul fumegînd de
ars var de la intrarea în Sarmizegetusa, Varhel-ul de astăzi, și
faptul că această veche metropolă a Daciei nu păstrează acum mai
mult de 2 pietre cu inscripții, se explică reciproc îndeajuns“.
Distrugerea
și migrația monumentelor epigrafice de la Ulpia Traiana, atât în
țară, cât și în străinătate, au fost simțitor reduse prin
înființarea Muzeului Arheologic din Sarmizegetusa și prin munca
celor de la Muzeul de Arheologie din Deva, de a colecționa și
adăposti cât mai multe inscripții ale vastei zone arheologice din
împrejurimile metropolei romane din Dacia, scria istoricul Volker
Wollmann. Din păcate, nota el, nu s-a putut recupera decât o mică
parte din monumentele epigrafice și sculpturale din metropola
Daciei.
Locurile de poveste ale Constanței, cetatea care a moștenit frumuseți ale popoarelor care au trecut pe aici
Trepte din vestigii antice Foto: Mariana Iancu
Bisericile
creștine ridicate cu simboluri păgâne
La
aproximativ 10 kilometri de Sarmizegetusa, în satul Densuș, se află
cea mai veche biserică din România unde se slujește. Ea a fost
ridicată în secolul al XIV-lea pe ruinele unui templu roman
închinat zeului Marte, aproape exclusiv cu pietre de la Ulpia
Traiana, unele dintre ele fiind folosite ca elemente de rezistență,
iar altele doar cu rol decorativ. La ridicarea ei s-au folosit
blocuri mari, capiteluri și baze de coloane, lespezi de porți, țevi
de canalizare, altare votive și onorifice. Însuși George Călinescu
spunea despre aceasta că este „o biserică bizară, făcută din
marmuri și coloane culese de la Sarmizegetusa“. De-a lungul
veacurilor, aici s-au rugat ortodocșii, protestanții și
greco-catolicii.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Vestigii antice pe marginea drumului Foto: Mariana Iancu
Despre
această biserică găsim amănunte interesante în ziarul „Revașul“
din anul 1904: „Cea mai veche biserică românească este de
bună-samă cea din Densuș, în Țara Hațegului. Ea e mai veche ca
neamul românesc. Neamul nostru s-a plăsmuit din amestecul a două
popoare viteze: Dacii şi Romanii, în veacul al 2-lea după
Christos. Amestecul acesta a urmat după înfrângerea Dacilor prin
oştirea marelui Traian, Împăratul Romei. În lupta lui Traian cu
Decebal, eroul mândru al Dacilor a avut jalnic sfârşit. Un general
iubit al lui Traian Împăratul, cu numele Longin, care căzând rob
în mâna Dacilor, a fost ucis în Sarmisegetusa, cetatea Dacilor,
apoi trupul Iui a fost spânzurat pe zidurile cetăţii, ca să-l
vadă Romanii. După zdrobirea Dacilor, Romanii au zidit în cinstea
Iui Longin o criptă (mausoleu) în care i-au aşezat trupul spre
odihnă şi pomenire. Mausoleul acela este biserica de astăzi din
Densuş, lângă Grădişte, adecă lângă vechea capitală a
Dacilor. Azi slugeşte de biserică creștinească aceasta zidire,
care a fost mormântul unui erou şi leagănul unui neam nou. Se vede
în ea tabla de pomenire scrisă în cinstea lui Longin. Şi se văd
încă chipurile păgâne alăturea de icoanele sfinte ale
creştinătăţii“.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Două
hramuri și propunere pentru UNESCO
În
anul 1963, când s-a decis restaurarea bisericii, arhitecții au
stabilit că partea cea mai veche a monumentului se compune dintr-o
încăpere aproape pătrată, care era naosul, o absidă
semicirculară orientată spre răsărit şi o turlă înaltă,
combinată cu elementele unui turn, sprijinită pe patru pile masive,
formând un careu înscris în pătratul naosului. Mai târziu s-a
adăugat pe latura de sud a altarului şi naosului, respectiv
diaconiconul şi chiliile, iar într-o ultimă etapă de construcție
și tinda. Din prima etapă de construcție se păstrau numai
fundațiile, soclul şi zidăria în piatră, iar specialiștii erau
de părere că prima biserică era anterioară apariției
arhitecturii romanice, fiind astfel cea mai veche biserică cunoscută
pe teritoriul vechii Dacii.
Inscripție romană de la Sarmizegetusa Foto: Shutterstock
În
anul 1717, baronul Hohenhausen considera că la origine biserica a
fost un templu roman al zeului Marte, alți istorici erau de părere
că biserica a fost inițial un monument funerar ridicat în cinstea
generalului roman Longinus, iar alții spuneau că a fost zidită la
multă vreme după stăpânirea romană în Dacia.
În
cea de-a doua jumătate a secolului XIX, biserica era într-un stadiu
avansat de degradare, iar localnicii ar fi vrut să o demoleze pentru
construirea alteia noi. Din fericire, a fost salvată de autoritățile
austro-ungare, care au realizat importanța ei și au declarat-o
monument istoric în 1870. În prezent, Biserica de la Densuș are
două hramuri, „Sfântul Ierarh Nicolae“ și „Sfântul Prooroc
Ieremia“ și se află pe lista de monumente propuse pentru a intra
în Patrimoniul UNESCO.
Istoria,
gard de delimitare
Un
alt lăcaș de cult care are la temelie pietre de la Sarmizegetusa
Ulpia Traiana este Biserica „Sfântul Gheorghe“ din Sânpetru,
considerată a fi unul dintre cele mai vechi monumente ale românilor
din Transilvania. Ridicată undeva în secolul al XIV-lea, la
reconstrucția ei au fost folosite bucăți de piatră sau de marmură
din ruinele romane de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. O dovadă este
porțiunea de marmură a unui templu închinat lui Silvanus, zeul
pădurilor la romani, situată chiar deasupra ușii principale a
lăcașului de cult.
Moștenirea culturală lăsată de istoricul Adrian Rădulescu, arheologul care a scos la lumină cetățile din Dobrogea
Dacă
la construirea unor biserici vestigiile romane au fost ornamentale
sau montate în structura de rezistență și, prin urmare, erau
întrucâtva protejate, sute de pietre vechi de două milenii au fost
folosite la ridicarea unui gard care a înconjurat cimitirul și
biserica de piatră din satul Ostrov, ridicată în jurul anului 1360
de către cnezii locali.
Inscripții
romane pierdute în pereții bisericilor
Fragmentele
unei plăci onorifice de mari proporții au ieșit la iveală cu
ocazia unor lucrări de restaurare a bisericii romanice de la
Sântămăria-Orlea prin anii ’60-’70, iar la demolarea vechii
biserici române ortodoxe din Nalați a apărut o inscripție
deosebit de importantă. Un altar votiv, descoperit în anul 1516 în
ruinele Ulpiei Traiana de către J. Mezerzius, a fost transportat
imediat la Tuștea, în prezent un sat în comuna General Berthelot
din județul Hunedoara, unde a fost așezat ca picior de prestol mai
întâi în vechea, apoi în noua biserică românească.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Inscripție romană de la Sarmizegetusa Foto: Shutterstock
Despre
pericolul distrugerii pieselor unicat ale cetății, istoricul Volker
Wollmann, cel care a realizat importante studii privind Dacia romană,
a atras atenția încă din anul 1974 în Anuarul „Sargetia“:
„Un altar descoperit încă în anul 1516 în ruinele Ulpiei
Traiana de către J. Mezerzius a fost transportat imediat la Tuștea,
unde a fost așezat ca picior de prestol mai întâi în vechea, apoi
în actuala biserică românească, iar în preajma bisericii de la
Peșteana se găsesc mai multe inscripții romane, aduse evident din
ruinele Ulpiei Traiana, unele la data construirii bisericii, ca de
exemplu, un fragment de stelă funerară din turnul bisericii, iar
altele cu prilejul înălțării zidului de incintă în jurul
bisericii și al cimitirului ortodox. Un monument fixat în pavajul
bisericii reformate cu câmpul inscripției în sus s-a degradat
complet în ultimele decenii“.
Însă,
spunea istoricul, numărul bisericilor din Țara Hațegului în
pereții cărora s-au încastrat încă în cursul Evului Mediu
inscripții sau sculpturi romane este mult mai mare. „Dacă
monumentele descrise beneficiază de cele mai multe ori de un adăpost
relativ satisfăcător, fixate în perete, fiind de multe ori chiar
acoperite, cu totul alta a fost soarta unei colecții de monumente
litice romane în aer liber de la Ostrovul Mare. Impresia de
monumentalitate pe care o creează zidul de incintă al bisericii din
Ostrov este astfel descris în anul 1923, de către profesorul Al.
Bărcăcilă: «Îngrădirea ogrăzii e ca un zid ciclopic din 138 de
blocuri îngrămădite unul lîngă altul și peste altul, fără
cimentare, toate monumente și părți de monumente romane în piatră
și marmur㻓.
Unii
localnici și-au făcut muzeu în aer liber din artefacte romane și
pietre vechi. Episcopul Daniil Stoenescu, în prezent pensionar, care
a slujit și la Densuș, și-a adus în fața casei familiei sale,
din satul Hăţăgel, rămășițe ale unor monumente antice şi
funerare achiziționate de la săteni, precum și pietre de moară.
„Părintele Arsenie Boca, pe când era preot la Prislop prin anii
’80, mi-a zis: «Să stai de vorbă cu pietrele» și s-au prăvălit
pietre de râu de munte, romane, dacice, cu fosile, și am o colecție
în grădină, dar nu vreau să vorbesc despre ea“, spune el. A
numit grădina „Ulpia Cristiana“ pentru că la 10 kilometri se
află capitala Daciei romane.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-09-12T14:25:17.022Z”,”page”:{“created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stil-de-viata/magazin/case-si-biserici-din-tara-hategului-ridicate-cu-2556827.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”case-si-biserici-din-tara-hategului-ridicate-cu-2556827.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/case-si-biserici-din-tara-hategului-ridicate-cu-2556827.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
