Moartea misterioasă a marelui duce Francesco I de’ Medici și a soției sale, Bianca Cappello, a alimentat timp de peste patru secole teorii despre o posibilă crimă politică. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Pisa și Universitatea Yale susține însă că principala cauză a decesului a fost malaria, nu otrăvirea cu arsenic. Totuși, disputa dintre istorici și oamenii de știință nu este complet încheiată.
Cercetătorii susțin că au rezolvat misterul morții familiei Medici. Foto arhivă
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Familia Medici, dinastia care a condus Florența și Toscana aproape neîntrerupt între 1434 și 1737, este asociată atât cu perioada de glorie a Renașterii, cât și cu numeroase intrigi politice.
În 1587, marele duce Francesco I de’ Medici și soția sa, Bianca Cappello, au murit la doar câteva ore distanță unul de celălalt, după câteva zile de suferință.
La vremea respectivă, medicii au considerat că cei doi ar fi fost răpuși de malarie, deoarece prezentau simptome specifice, inclusiv febră intermitentă. Însă aproape imediat au apărut zvonuri că ar fi fost asasinați.
Principalul suspect a devenit fratele mai mic al lui Francesco, Ferdinando de’ Medici, următorul la tron. Acesta risca însă să fie ocolit în favoarea lui Antonio, fiul nelegitim al lui Francesco. Mai mult, Ferdinando îi vizitase pe cei doi chiar înainte ca aceștia să se îmbolnăvească, alimentând suspiciunile că i-ar fi otrăvit cu arsenic pentru a-și asigura accesul la putere.
Malaria, explicația susținută de noile analize ADN
Francesco și Bianca s-au îmbolnăvit într-o vilă a familiei Medici din Poggio a Caiano, lângă Florența, o zonă care în secolul al XVI-lea era înconjurată de mlaștini și câmpuri de orez, habitat ideal pentru țânțarii care transmit malaria.
Începând din 2004, cercetătorii au exhumat rămășițele a 49 de membri ai familiei Medici în cadrul proiectului Medici Project. De-a lungul anilor, mai multe studii au indicat malaria drept cauza morții lui Francesco, însă alte cercetări, inclusiv una publicată în 2006, au concluzionat că acesta și soția sa ar fi fost victimele unei otrăviri cu arsenic.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Pentru a lămuri disputa, cercetători de la Universitatea din Pisa și Universitatea Yale au analizat ADN extras din rămășițele lui Francesco și ale fratelui său Giovanni, scrie CNN.
Studiul, publicat în iunie în revista iScience, a identificat urme genetice ale Plasmodium, parazitul responsabil de malarie, în probe prelevate din coastele lui Francesco.
„ADN-ul oferă certitudine. Rezolvă problema și elimină îndoielile. Cred că acesta este un răspuns definitiv”, a declarat Valentina Giuffra, profesor de istoria medicinei la Universitatea din Pisa și coautoare a studiului.
Două tipuri de malarie descoperite în organism
Cercetătorii au identificat nu una, ci două specii ale parazitului: Plasmodium falciparum, cea mai agresivă formă de malarie, și Plasmodium malariae, ceea ce sugerează că Francesco ar fi suferit de o infecție dublă.
În același timp, analiza rămășițelor cardinalului Giovanni de’ Medici, un alt frate al lui Francesco, a evidențiat prezența unei tulpini necunoscute anterior de Plasmodium falciparum.
Potrivit Valentinei Giuffra, ambii membri ai familiei călătoriseră în zone de coastă din Toscana cunoscute în acea perioadă pentru focarele de malarie.
„Medicii curții încercau să îi descurajeze să facă aceste călătorii, mai ales toamna, când malaria era foarte răspândită. Ei au mers totuși, iar câteva zile mai târziu au apărut primele simptome, inclusiv febra intermitentă, caracteristică bolii”, a explicat cercetătoarea.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Boala care a ucis sute de mii de oameni
Malaria rămâne una dintre cele mai letale boli infecțioase din istorie. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numai în 2024 a provocat aproximativ 610.000 de decese la nivel mondial.
Genetica ar putea influența succesul mai mult decât mediul în care creștem, arată un studiu pe gemeni
Boala provoacă febră, frisoane și dureri de cap, iar denumirea sa provine din expresia italiană medievală mal aria („aer rău”), deoarece oamenii credeau că maladia era provocată de aerul pestilențial din apropierea mlaștinilor.
Documentele vremii susțin, de asemenea, ipoteza malariei. Doctorii curții Medici descriau simptome compatibile cu boala și consemnau tratamente precum sângerările terapeutice, considerate atunci benefice, dar care în realitate agravaseră starea pacienților.
Analizele genetice au fost posibile datorită unor mici fragmente osoase păstrate separat după exhumarea mormintelor în 2004. La acea vreme, tehnologia necesară pentru extragerea ADN-ului antic nu era suficient de avansată.
Misterul otrăvirii nu este complet închis
Autorii studiului admit însă că existența malariei nu exclude în mod absolut posibilitatea unei otrăviri.
„Poate că nu putem exclude complet această ipoteză, dar dovezile genetice prezentate în studiul nostru reduc considerabil spațiul pentru speculații”, a declarat Alexander Ochoa, cercetător la Yale și autor principal al lucrării.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Și Gisella Caccone, cercetător la Yale și coautoare a studiului, are o poziție similară.
„Putem spune că aveau malarie, dar nu putem afirma că nu au fost și otrăviți. Se presupunea încă de atunci că sufereau de malarie, având în vedere simptomele și faptul că se deplasaseră în zone mlăștinoase din sudul Toscanei. Dacă cineva a decis să le grăbească sfârșitul prin otrăvire, probabil că nu vom afla niciodată. Întrebarea este cât de probabil este acest lucru”, a explicat cercetătoarea.
Susținătorii teoriei otrăvirii nu sunt convinși
Donatella Lippi, profesor de istoria medicinei la Universitatea din Florența și coautoare a studiului din 2006 care susținea ipoteza asasinatului, consideră că noile rezultate nu infirmă concluziile sale.
„Faptul că Francesco a contractat malaria nu înseamnă că a murit din cauza ei”, a declarat aceasta.
Lippi invocă documente din Biblioteca Vaticanului care descriu erupții cutanate, febră și umflături, simptome pe care le consideră compatibile cu intoxicația acută cu arsenic.
Ea amintește și faptul că, atunci când mormântul lui Francesco a fost deschis la aproximativ 300 de ani după moarte, corpul era neobișnuit de bine conservat, iar mâinile erau contractate, aspecte pe care le pune pe seama arsenicului.
Un paradox climatic îi surprinde pe cercetători: aerul mai curat ar putea aduce veri mai fierbinți
Valentina Giuffra contestă însă această interpretare. Ea susține că studiul din 2006 nu s-a bazat pe rămășițele exhumate din mormântul lui Francesco, ci pe țesut biologic găsit într-un alt loc, unde, potrivit unor surse istorice, ar fi fost depozitate unele dintre organele sale după autopsie.
În plus, Francesco era cunoscut drept un pasionat al alchimiei și experimenta frecvent cu substanțe chimice, ceea ce ar putea explica apariția leziunilor cutanate.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un pas înainte pentru paleogenomică
Mai mulți specialiști independenți apreciază studiul drept o contribuție importantă, dar avertizează că dezbaterea nu poate fi considerată definitiv încheiată.
Anne Stone, profesor la Arizona State University, consideră că dovezile susțin ipoteza morții cauzate de malarie, însă spune că doar noi analize toxicologice ar putea stabili dacă otrava a avut sau nu un rol.
La rândul său, antropologul David Caramelli, de la Universitatea din Florența, atrage atenția că identificarea ADN-ului unui agent patogen nu echivalează automat cu demonstrarea cauzei decesului.
„Dovezile genetice trebuie interpretate împreună cu datele istorice, arheologice și patologice”, spune acesta.
Cu toate acestea, Caramelli consideră că noua cercetare reprezintă „un pas important înainte”, demonstrând modul în care analiza ADN-ului antic poate contribui la rezolvarea unor mistere istorice vechi de secole.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-06-09T03:52:24.103Z”}},”last_changed”:”2026-07-17T07:59:25.808Z”,”page”:{“created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/magazin/misterul-mortii-familiei-medici-aproape-rezolvat-2543680.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”misterul-mortii-familiei-medici-aproape-rezolvat-2543680.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/misterul-mortii-familiei-medici-aproape-rezolvat-2543680.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
