Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică arată că PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni și a fost cu 0,4% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pe seria ajustată sezonier, scăderea anuală a fost de 2%.
INS mai arată că inflația a rămas la 8,2% în iulie, după ce în luna mai depășise 10%.
Cheltuielile gospodăriilor, care reprezintă peste 60% din economie, au scăzut cu 2,5% în primul semestru și au redus cu 1,5 puncte procentuale evoluția PIB.
Cu alte cuvinte, românii cumpără mai puțin într-o perioadă în care prețurile sunt încă mult mai mari decât în urmă cu un an.
Analiza Frames numește această combinație drept stagflație și avertizează că perioada de stagnare economică și inflație ridicată s-ar putea prelungi până în a doua jumătate a lui 2027.
Din păcate pentru țara noastră, situația este cu atât mai complicată cu cât economia trebuie să treacă în același timp printr-o corecție bugetară, iar investițiile finanțate din fonduri europene au ajuns să joace un rol tot mai important în susținerea creșterii.
Consumul populației a scăzut, iar industria și comerțul resimt deja efectele
Economia a pierdut din viteză în principal pe fondul reducerii consumului și al scăderii activității în sectoarele care depind direct de cererea internă. În primul semestru, comerțul, transportul, depozitarea, hotelurile și restaurantele au avut un volum de activitate cu 3,9% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. Industria, care reprezintă aproximativ 16% din PIB, a scăzut cu 2,9%.
O excepție veritabilă o reprezintă însă sectorul construcțiilor, unde activitatea a crescut cu 12,3% și a adăugat 0,7 puncte procentuale la evoluția PIB.
Investițiile, în ansamblu, au crescut cu 10,9% în primul semestru și au avut o contribuție pozitivă de 2,4 puncte procentuale.
Această evoluție explică de ce economia nu a scăzut și mai mult. Investițiile publice, susținute în bună măsură de fondurile europene, au compensat o parte din reculul consumului, într-o perioadă în care cererea privată a devenit principala frână pentru creștere.
Inflația rămâne ridicată, iar dobânzile nu pot fi reduse rapid
Presiunea asupra populației vine însă din faptul că încetinirea economiei nu a fost însoțită de o scădere suficient de rapidă a inflației.
Conform INS, rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în iulie, după 10,85% în mai și 10,42% în iunie, iar Banca Națională a României și-a majorat în acest an prognoza pentru inflația de la sfârșitul lui 2026 de la 3,9% la 5,5% și apoi la 6,1%. Totodată, BNR anticipează revenirea inflației în intervalul țintit abia în ultimul trimestru din 2027. În aceste condiții, BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5%, iar costul ridicat al creditării apasă atât asupra gospodăriilor cu împrumuturi, cât și asupra companiilor care au nevoie de finanțare.
În plus, energia poate adăuga o nouă presiune asupra prețurilor. Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că noile scumpiri din sectorul energetic ar putea întârzia revenirea economică.
„Cu inflația pusă sub semnul întrebării de anunțatele creșteri de prețuri din zona de energie, cu dobânzile în continuare înghețate, va fi aproape imposibil ca economia să iasă din zona de stagflație mai devreme de semestrul al doilea din 2027”, a declarat acesta.
Banii europeni au devenit esențiali pentru economia care pierde din consum
Investițiile sunt în prezent una dintre puținele componente importante care mai susțin economia, iar continuarea lor depinde în mare măsură de capacitatea României de a atrage fonduri europene.
PNRR se apropie de final, ceea ce pune o presiune suplimentară pe programele de coeziune. România are la dispoziție aproximativ 31 de miliarde de euro prin fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, iar Frames estimează că aproximativ 10 miliarde de euro au fost atrase până acum. Economistul Adrian Negrescu consideră că absorbția banilor rămași va fi una dintre principalele condiții pentru menținerea investițiilor.
„Miza principală a noului guvern va fi aceea de a atrage cele 20 de miliarde de euro pe care le mai avem în fondurile de coeziune. Dacă nu vom atrage acei bani, va dispărea principalul motor al economiei”, a declarat managerul Frames.
Practic, românii consumă mai puțin, statul își reduce cheltuielile, iar investițiile finanțate din fonduri europene rămân una dintre puținele surse care mai pot susține economia.
România are nevoie de o revenire rapidă pentru a evita să încheie 2026 pe minus
Economia ar trebui să-și revină în a doua jumătate a anului pentru ca România să evite o scădere a PIB-ului în 2026, însă datele de până acum nu arată o revenire puternică. Dacă oamenii vor continua să cumpere mai puțin, iar prețurile la energie vor crește din nou, economia s-ar putea redresa abia anul viitor, iar investițiile făcute cu bani europeni vor deveni cu atât mai importante.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
