Premierul desemnat Adrian Veștea urmează să depună joi, 18 iunie, în Parlament programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, în condițiile în care votul pentru învestitură ar putea avea loc chiar în aceeași seară, potrivit Realitatea PLUS.
Contextul politic rămâne extrem de tensionat: liderul PNL Ilie Bolojan s-a opus nominalizării propriului prim-vicepreședinte de partid, USR a refuzat să susțină un guvern construit cu PSD, iar UDMR a anunțat că nu va intra în noul Cabinet.
Deficitul, punct de plecare
Programul pornește de la un diagnostic dur: un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2025 și o estimare de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Guvernul Veștea își asumă continuarea reducerii deficitului prin disciplină bugetară, reducerea risipei și o mai bună colectare a veniturilor, insistând că ajustarea nu trebuie prezentată ca austeritate, ci ca o condiție pentru stabilitate economică. O strategie națională de sustenabilitate fiscal-bugetară pentru 2026–2029 ar urma să stabilească jaloane clare și ținte privind cheltuielile rigide.
ANAF și combaterea evaziunii
Un capitol important vizează scoaterea ANAF, Antifraudei și Autorității Vamale din algoritmul politic, cu reorganizare pe baza unor indicatori de performanță.
Printre măsurile concrete se numără introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă în controalele cu risc fiscal ridicat, digitalizarea formularelor fiscale, inclusiv precompletarea Declarației Unice, și utilizarea datelor din e-Factura și AMEF pentru combaterea evaziunii. Guvernul vizează și trasabilitatea financiară a tranzacțiilor prin platforme online, corelând datele dintre bănci, firme de curierat și sistemul vamal.
Programul SAFE: 16,68 miliarde euro pentru apărare
Unul dintre pilonii centrali ai programului este securitatea națională. Guvernul vrea să valorifice integral cele 16,68 miliarde euro din Programul SAFE – Security Action for Europe, pentru înzestrarea Armatei, infrastructură cu dublă utilizare și revitalizarea industriei de apărare. Cheltuielile de apărare ar urma să crească gradual până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru investiții conexe.
Programul prevede și înființarea unui Comitet Național de Coordonare a Mobilității Militare, cu participarea ministerelor Transporturilor, Apărării și Afacerilor Externe.
Companiile de stat: audit și restructurare
Guvernul propune o reformă dură a companiilor de stat: toate cele cu pierderi mai mult de doi ani ar fi auditate extern și evaluate printr-un sistem de rating de performanță de la A la E.
În funcție de rezultat, companiile pot fi păstrate, redresate, lichidate, transformate în parteneriate public-private sau listate parțial, cu eliminarea numirilor politice și introducerea de contracte de mandat cu bonusuri legate de performanță.
Sunt vizate explicit TAROM, Aeroportul Otopeni, ROMATSA, ELCEN, Complexul Energetic Oltenia și alte companii de stat.
PNRR și fonduri europene
Absorbția actuală a fondurilor europene este de 31,49%, 9,7 miliarde euro din 31 de miliarde disponibile. Programul propune salvarea maximului posibil din alocarea PNRR, renegocierea componentei de împrumut și înființarea unui task force coordonat de MIPE, cu monitorizare săptămânală a jaloanelor.
Obiectivul declarat este absorbție de 100% a fondurilor de coeziune până în 2029, prin mecanisme fast-track și digitalizarea evaluării și plăților.
Transporturi, energie, digitalizare
În transporturi, programul continuă marile proiecte de autostradă, A1, A7, A8, A0 București, și prevede achiziția a peste 100 de trenuri electrice noi, 70 de locomotive și 140 de vagoane modernizate, care să ajungă în fiecare reședință de județ cu cale ferată electrificată până în 2028.
La metrou, sunt menționate Magistralele 4, 5 și 6 din București. În energie, programul mizează pe Neptun Deep pentru dublarea producției de gaze din 2027, pe retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și construcția reactoarelor 3 și 4, dar nu renunță complet la cărbune, păstrat ca rezervă de capacitate în situații excepționale.
Guvernul Veștea promite ca 50% din serviciile publice să fie complet digitalizate până în 2027, cu 5 milioane de cetățeni cu identitate digitală și portofel digital. Poșta Română ar urma să devină un „ghișeu universal” pentru accesarea serviciilor publice la orice oficiu poștal.
Sănătate, educație și social
În sănătate, programul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi cu spitalizare continuă până în 2030 și plata medicilor în funcție de performanță.
La educație, ținta este alocarea a 15% din bugetul general până în 2030, cu pilotarea programului „Școală de la 8 la 17” și evaluarea profesorilor inclusiv prin raportare la diferența dintre notele din școală și rezultatele la examenele naționale.
Pe plan social, Guvernul propune posibilitatea ca bunicii angajați să beneficieze de concediu de creștere a copilului în locul părinților, o subvenție de 2.250 lei/lună pentru angajatorii care angajează părinți cu cel puțin trei copii și prime de 1.000 lei/lună pentru mamele cu minimum trei copii.
Politică externă: OCDE în 2026 și rol mai mare la Marea Neagră
Ca obiectiv de politică externă, programul stabilește finalizarea aderării României la OCDE în 2026 și eforturi pentru revenirea în programul Visa Waiver.
Documentul propune evaluarea oportunității ca România să se alăture Triunghiului de la Weimar, format din Franța, Germania și Polonia, transformându-l într-un patrulater. Guvernul vrea și amplasarea în România a unui viitor Centru pentru Securitate Maritimă la Marea Neagră.
