Khazarii rămân una dintre cele mai enigmatice populații ale istoriei. Originile lor, identitatea și chiar limba pe care o vorbeau sunt încă subiecte de dezbatere. Au adoptat, în mod surprinzător, iudaismul și au fondat un imperiu puternic, despre care unii istorici spun că a jucat un rol important în limitarea expansiunii islamice spre Europa de Est.
O reprezentare artistică a curții liderului khazar Thugrill al III lea în secolul al XIII lea Foto: wikipedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Stepa Eurasiatică, o întindere vastă, întinsă pe mii de kilometri, din nordul Chinei până în Europa Centrală, a fost una dintre cele mai importante regiuni geografice din istorie. O adevărată „autostradă” a popoarelor. A servit mii de ani drept pășune și câmp de luptă pentru numeroasele imperii nomade care au sculptat istoria eurasiatică. Pe aici au venit sciții, hunii, avarii, pecenegii, cumanii și puternicele hoarde mongole.
În această regiune-tampon de la granița dintre Europa și Asia a fost un adevărat creuzet în care s-au dezvoltat cele mai de temut culturi războinice nomade. Printre acestea și Imperiul Hazarilor, una dintre cele mai misterioase populații din istoria omenirii. Un amalgam de războinici de stepă, nomazi de diferite etnii și triburi care au ocupat una dintre cele mai strategice zone ale stepelor și au reușit să modeleze politica eurasiatică timp de câteva secole.
În mod bizar, khazarii s-au convertit la iudaism, deși creștinismul și islamul se răspândeau cu viteza fulgerului în același areal. Nici după mai bine de un mileniu nimeni nu poate spune cu adevărat cine au fost khazarii și ce au lăsat în urma lor.
Pe la mijlocul secolului al VII-lea d.Hr., în zona stepelor din Caucazul de Nord, dar și pe cursul inferior al Volgăi, a apărut o puternică confederație de nomazi. Războinici călări care migrau dintr-un loc în altul, cu turmele, în căutare de pășuni. Nu era ceva nou în lumea stepelor. Sute de triburi, de popoare, de clanuri de nomazi le-au străbătut dintr-un capăt în celălalt. Li se spunea khazari, adică, în limba turcică, cum spun lingviștii, „cei care hoinăresc”. Nimeni nu știa cine sunt acești khazari și nimeni nu-i cunoscuse anterior secolului al VII-lea d.Hr. Cert este că, la un moment dat, au năvălit în număr mare și i-au scos pe bulgari, niște neamuri turcice, din sălașurile lor. Erau atât de puternici și de numeroși, că i-au alungat pe bulgari de-a lungul stepelor.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Victoria hazarilor asupra bulgarilor a determinat dispersarea acestora din urmă către locuri precum Moesia (Bulgaria de astăzi), teritoriul actualului Tatarstan, defileele Caucazului de Nord, unde și astăzi pot fi întâlniți balqarii sau malqarii, și chiar Ungaria și Rimini, în Italia. Imperiul Hazar s-a constituit în urma alungării bulgarilor din Bulgaria Mare, undeva între râurile Don și Kuban. Ca orice imperiu, Khazaria era multietnică”, preciza istoricul și filologul Dan Shapira de la Universitatea Bar-Ilan, în „So, who were the Khazars?”, pentru Tabletmag.
Khazarii au început să-și extindă dominația asupra tuturor popoarelor de stepă sau sedentare din jur. Au supus numeroase triburi turcice, fino-ugrice, slave și iraniene. Imperiul lor se întindea pe un teritoriu uriaș din Europa de Est și Asia Centrală, cuprinzând sudul Rusiei de astăzi, Ucraina, Caucazul de Nord și vestul Kazahstanului. Din punctul de vedere al specialiștilor, a fost cel mai longeviv imperiu al stepelor. A rezistat de la mijlocul secolului al VII-lea până în jurul anului 970 d.Hr., adică mai bine de două secole.
Un imperiu comercial cu orașe puternice și târguri importante
Khazarii s-au impus cu forța armelor. Ca toți nomazii, atacau în viteză și își potoleau adversarii. Cu toate acestea, după ce și-au întins stăpânirea asupra unui teritoriu întins și asupra atâtor popoare și triburi, khazarii s-au semisedentarizat. Au construit orașe puternice și, totodată, au reușit să creeze un adevărat imperiu comercial. Poziția îi avantaja și, după cum vom vedea ulterior, au atras și adevărați specialiști ai negoțului în așezările lor cele mai importante.
Imperiul Hazar se afla pe drumul care lega Asia de Europa, un drum al mărfurilor, al credințelor și al ideilor. Unul dintre aceste orașe era Semender, undeva în Caucazul de Nord, posibil în apropierea orașului Mahacikala, capitala Daghestanului. Era un important punct comercial. Apoi mai era fortăreața Sarkel, construită în anul 840 d.Hr., într-un punct de trecere strategic între Don și Volga, acolo unde cele două râuri se apropie unul de celălalt.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Aici au fost efectuate numeroase cercetări arheologice, dar zona a fost inundată în timpul Uniunii Sovietice, în scopuri agricole. În limba turcică, Sarkel însemna „Casa Albă” și se spune că era un loc impresionant. Cel mai probabil, este acel „Turn Alb” menționat în „Cronica vremurilor trecute”. Se spune că această fortăreață hazară a fost construită din cărămizi albe, de un inginer bizantin, Petronas Kamateros, pe care împăratul de atunci, Teofil, îl trimisese pentru a-i sprijini atât pe aliații săi hazari, cei care îi apărau interesele, probabil împotriva triburilor maghiare care începuseră deplasarea către vest.
Dar cel mai important oraș al khazarilor, marea lor capitală, se afla pe ambele maluri ale cursului inferior al Volgăi.
„Unii consideră că acesta era situat pe locul actualului Samosdelka, unde în ultimul deceniu s-au desfășurat importante cercetări arheologice. Acest oraș era alcătuit, de fapt, din trei orașe diferite: partea vestică, pe malul vestic al Volgăi, partea estică, pe malul estic al râului, și o insulă, unde conducătorul khazar își avea reședința, construită din cărămizi; nimănui altcuiva nu îi era permis să folosească cărămizi decât lui. Numele acestui oraș triplu era redat, în general, sub forma Atil sau Itil, un termen turcic care însemna „râu mare” (denumirea tătaro-kazană pentru Volga este încă Idel). Unii autori care au scris în arabă și persană oferă și alte denumiri ale orașului: Khazaran, Khamlij, posibil și Khanbaliq, „orașul conducătorului sacru”, precum și Sarighshin. De altfel, orașul Saqsin este menționat în această zonă de călătorul din Granada, Andaluzia, Abu Hamid al-Gharnati, în secolul al XII-lea, și este posibil să reprezinte o continuare a orașului Sarighshin; forma veche rusească Sorocin ar putea avea, de asemenea, legătură cu același loc”, preciza Dan Shapira în același material.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Din aceste fortărețe și orașe superbe ale stepelor, hanii khazari controlau comerțul eurasiatic din cel mai strategic punct al stepelor.
Fiii lui Magog, cu fețe îngrozitoare și consumatori de sânge
Dar cine erau, până la urmă, acești khazari? Iată o întrebare la care nici astăzi nu există un răspuns unanim. În anul 780 d.Hr., un episcop misionar care a venit să-i creștineze a rămas șocat de aspectul lor și de „sălbăticia” acestora. Erau descriși ca având trăsături mongoloide, „cu fețe îngrozitoare, fără lege religioasă, consumatori de sânge și sălbatici”, se arăta în „Viața lui Abo”.
Aceștia erau călăreți nomazi care duceau o viață specifică stepelor și se închinau lui Tangri, zeul cerurilor la neamurile turcice. Specialiștii, atât pe baza mărturiilor documentare, dar și a descoperirilor arheologice, au ajuns la concluzia că, de fapt, khazarii erau un conglomerat multietnic, apărut odată cu prăbușirea marii stăpâniri hunice din Asia Centrală. Propriu-zis, sunt specialiști care cred că majoritatea nomazilor din cadrul confederației proveneau din sudul Siberiei și Mongolia.
Aceste grupuri au fost împinse spre vest, probabil de alți nomazi care fugeau din calea avarilor. Specialiștii cred că erau conduși de o elită turcică, din tribul Ashina, un trib turcic din cadrul Hanatului Turcic de Vest. Alți specialiști sunt de părere că se înrudeau cu bulgarii și că vorbeau o limbă asemănătoare lor. În orice caz, în acest conglomerat, după fondarea Imperiului Hazar, au intrat și alani, iranieni, slavi și fino-ugrici.
Războinicul cu 1.200 de copii care a terorizat Europa. Stăpânea nomazi diformi şi era plătit cu mii de kilograme de aur în schimbul păcii
Hanul sau khaganul, se presupune, era de origine turcică, la fel ca elita politică și militară. Marea masă a războinicilor era cel mai probabil reprezentată de un amalgam etnic, turco-mongol și, ulterior, și slav. Puterea în rândul khazarilor se afla în mâinile kaganului, dar și a unui „adjunct” numit bek. În spatele lor era un adevărat sistem ierarhic, fiecare adjunct având propriii săi subordonați.
Exista și o Înaltă Curte, în care funcțiile judiciare erau împărțite egal după confesiuni religioase. Adică iudaicilor, creștinilor, musulmanilor și păgânilor. Imperiul Hazar s-a transformat constant de la o stăpânire nomadă la o forță economică și politică sedentară, multietnică și multilingvistică, în care preponderente erau limbile turcice și slave.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Cum s-au convertit războinicii stepelor la iudaism
Poate cel mai bizar lucru legat de khazari este faptul că acești războinici ai stepelor s-au convertit la iudaism. Culmea, cea mai puțin reprezentată religie din zonă și cea care încerca cel mai puțin să facă prozeliți. Paradoxul este și mai mare, cu cât khazarii, ca majoritatea popoarelor de stepă, au fost asaltați de două mari curente religioase, islamul și creștinismul. Imperiul Hazar se afla între Califatul Abbasid, o mare putere arabă în Orient, și Imperiul Roman de Răsărit (Imperiul Bizantin). Ba chiar, doi împărați bizantini s-au căsătorit și cu prințese khazare pentru a se bucura de sprijinul militar al acestei confederații formidabile. Nu mai vorbim de faptul că au fost vizitați de numeroși misionari creștini. Cu toate acestea, au ales iudaismul.
Poate are legătură și cu numărul mare de evrei care a ajuns în marile orașe khazare. Se spune că, datorită evreilor, s-a dezvoltat comerțul la khazari, transformându-se într-un uriaș antrepozit al stepelor.
Al-Mas’udi, unul dintre cei mai importanți cronicari arabi, spune că acești khazari s-au convertit la iudaism prin secolul al IX-lea, dar nu a explicat de ce. Al-Dimashqi, alt cronicar arab, preciza, în schimb, că evreii au ajuns la khazari fugind de persecuțiile din Imperiul Bizantin declanșate de împăratul Romanos I Lecapenos, în secolul al X-lea. Cu alte cuvinte, khazarii au îmbrățișat iudaismul în preajma secolului al X-lea.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Motivul se pare că a fost unul politic. Adică a fost o declarație politică. Khazarii și-au păstrat neutralitatea, refuzând atât religia arabilor, cât și cea a bizantinilor. Cel mai probabil, cea care s-a convertit la iudaism a fost elita khazară și mai puțin grosul populației, care a ales fie islamul, fie creștinismul de rit ortodox, fie au rămas păgâni.
„Sub lideri precum regele Obadiah, iudaismul a înflorit în Khazaria, ducând la înființarea unor sinagogi și instituții de educație. Khazarii erau cunoscuți pentru toleranța lor religioasă, permițând practici religioase diverse în rândul diferitelor comunități din teritoriile aflate sub autoritatea lor. Această perioadă a fost caracterizată de participarea activă a Khazariei la comerț și diplomație, atrăgând negustori din întreaga Eurasie. Cu toate acestea, până la sfârșitul secolului al X-lea, presiunile militare și politice, în special cele exercitate de Rusia Kieveană, au dus la declinul statului khazar. Moștenirea khazarilor continuă să influențeze discuțiile despre identitatea și ascendența evreilor în Europa, în special în ceea ce privește legăturile istorice dintre khazari și populațiile evreiești contemporane”, preciza Irwin Halfond în „Khazar Converts to Judaism”, pentru EBSCO.
Teorii ale conspirației legate de khazari
Imperiul Hazar s-a prăbușit în secolul al X-lea sub loviturile cnezatelor rusești și ale atacurilor bizantine. Unii spun că Sviatoslav, cneazul scandinav al Kievului din secolul al X-lea, ar fi distrus orașele khazarilor. Alții spun că atacurile rușilor au fost secondate de revolte ale popoarelor supuse de khazari.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
După prăbușirea stăpânirii khazare, populația care locuia în centrele lor de putere a fost absorbită de celelalte triburi din zonă sau a plecat, ca în cazul evreilor din Imperiul Hazar către Europa Centrală și Răsăriteană.
În urma khazarilor a rămas un uriaș mister. Cine au fost, de fapt, khazarii? Ce limbă vorbeau? Care a fost moștenirea lor? Sunt niște întrebări la care se caută răspunsuri de câteva secole.
Cea mai mare confuzie istorică despre originea etnică a ungurilor. A fost perpetuată timp de câteva secole
Pe fondul incertitudinilor au apărut și teoriile conspiraționiste. Unele de-a dreptul absurde. Sunt unele care fac legătura dintre khazari și evreii așkenazi. De exemplu, scriitorul Arthur Koestler a popularizat ipoteza (astăzi contrazisă în mare parte de studiile genetice moderne) că evreii așkenazi ar descinde din khazari. Iar această ipoteză a fost utilizată și în trecut de antisemiți pentru a-și justifica faptele și atitudinea. Inclusiv de naziști.
„Problema Khazariei și a iudaismului este o chestiune academică interesantă, demnă de aprofundări și cercetări ulterioare. Însă aceasta și-a găsit un loc și în teoriile conspiraționiste antisemite și în pseudoetnografia lipsită de fundament. Unii au susținut că, atunci când statul hazar s-a prăbușit la sfârșitul secolului al X-lea, populația sa evreiască s-a dispersat în Europa de Est, formând nucleul ancestral al populației evreiești așkenaze (din Europa de Est). Această ipoteză le este utilă unor promotori ai unor ideologii nocive, deoarece oferă credibilitate diferitelor forme de antisemitism. Pentru teoreticienii rasiali din America de la începutul secolului al XX-lea, o origine „asiatică” a evreilor din Europa de Est era încă un motiv pentru a susține că aceștia nu erau albi și că imigrația evreiască ar trebui restricționată. Pentru naziști, unul dintre motivele pentru care evreii erau considerați atât de insidioși era credința că erau un popor fără țară, cu un sânge amestecat și, prin urmare, „contaminat” (…) Iar pentru antisioniștii din secolele XX și XXI, care se opun existenței statului evreu (Israel), o presupusă origine khazară a evreilor așkenazi reprezintă încă o modalitate prin care pot nega legăturile istorice ale poporului evreu cu Orientul Apropiat. Desigur, această ipoteză nu rezistă unei examinări atente. Ea nu are o bază solidă în sursele istorice sau în arheologie. Iar datele genetice privind evreii așkenazi indică o ascendență în mare parte de origine oriental-apropiată și europeană, nu turcică”, precizează Jacob Laufgraben în „Khazaria: History and Mythology”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Un „tampon” între civilizații
Imperiul Hazar, în concluzie, a fost o structură politică multietnică, multilingvistică, cu o libertate religioasă pronunțată. Este greu de precizat care erau khazarii originali. Se presupune doar că era masa de popoare mongoloide și turcice, conduse de o elită turcică care a îmbrățișat, la un moment dat, religia iudaică, din rațiuni politice.
Importanța Imperiului Hazar a fost aceea că a servit drept tampon și filtru la granița dintre Europa și Asia. Khazarii au purtat două războaie importante cu arabii și se spune că au oprit înaintarea islamului către Europa Răsăriteană. Statul lor a menținut echilibrul între Imperiul Bizantin și lumea nomadă a stepei, iar prin orașele lor au facilitat schimbul de bunuri între nordul baltic, Bizanț și Orientul Mijlociu.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-26T01:10:11.769Z”,”page”:{“created_at”:”2026-08-19T18:57:11.447Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-08-19T18:57:12.918Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:271},”path”:”/stil-de-viata/magazin/poporul-misterios-care-a-ales-iudaismul-si-a-2551830.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”poporul-misterios-care-a-ales-iudaismul-si-a-2551830.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/poporul-misterios-care-a-ales-iudaismul-si-a-2551830.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
