Proiectul privind reforma administației prevede o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din aparatul central, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi.
Guvernul estinează că economiile realizate la buget în 2026 vor fi în cuantum de 3,367 miliarde de lei, iar în anii 2027–2030 economiile vor ajunge la 5,765 miliarde de lei.
Proiect de lege
Expunere de motive
Anexe
Reduceri de posturi și cheltuieli
Scăderea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală (…) va genera, pe ansamblul autorităților administrației publice locale, o reducere cu 10% a posturilor ocupate.
Reducerea cu 30% a numărului de posturi nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate.
Numărul total de posturi pentru instituțiile prefectului se reduce cu 25%, cu excepția posturilor serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.
Pentru reducerea cheltuielilor de personal și încadrarea în numărul maxim de posturi, ordonatorii de credite pot aplica, în condițiile legii, fără a afecta salariul de bază, următoarele modalități:
a) reducerea numărului de posturi finanțate;
b) disponibilizarea de personal;
c) reducerea nivelului unor sporuri;
d) alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal.
Un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București;
Un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru județe, respectiv municipiul București;
Polițiști locali din fonduri proprii în UAT-urile cu sub 4.500 de locuitori
Unitățile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii.
Numărul maxim de posturi rezultat la poliția locală cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.
Structura funcțională a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi de execuție;
b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 15 posturi de execuție;
c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 25 de posturi de execuție.
Reduceri și la nivelul Guvernului
Numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei, este:
a) 5 posturi pentru cabinetul prim-ministrului;
b) 5 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;
c) 3 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu;
d) 3 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului și șefului Cancelariei Prim-Ministrului;
e) 3 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;
f) 1 post pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat și asimilatului acestuia din cadrul ministerelor și aparatului de lucru al Guvernului și consilierului de stat;
g) 1 post pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat;
h) 4 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului București;
i) 4 posturi pentru cabinetul președintelui consiliului județean și primarilor unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale cu o populație peste 100.000 de locuitori;
j) 3 posturi pentru cabinetul primarilor de comună, oraș sau municipiu cu o populație între 30.000–100.000 de locuitori;
k) 2 posturi pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu populație între 10.000–30.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 30.000–100.000 de locuitori, viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație de peste 100.000 de locuitori, viceprimarilor sectoarelor municipiului București, viceprimarilor generali ai municipiului București, vicepreședinților consiliilor județene, precum și pentru cancelaria prefectului;
l) 1 post pentru cabinetele primarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație mai mică de 10.000 de locuitori și viceprimarilor comunelor, orașelor sau municipiilor cu o populație între 10.000–30.000 de locuitori.
Jocuri de noroc
Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc.
În cazul în care consiliul local decide ca pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă să se desfășoare activități de jocuri de noroc, acestea sunt condiționate de obținerea, în prealabil, a autorizației anuale de funcționare.
În vederea obținerii autorizației de funcționare, operatorul economic depune copii de pe licența de organizare a jocurilor de noroc și documente cu privire la spațiul propus pentru organizarea activității. Autorizația de funcționare se acordă sau se respinge prin hotărâre a consiliului local, pe baza criteriilor stabilite prin regulament propriu, cu respectarea priorităților de dezvoltare locală, a normelor de protecție a ordinii și a sănătății și siguranței publice.
Autoritatea administrației publice locale stabilește, prin hotărâre a consiliului local:
a) zonele în care activitățile de jocuri de noroc pot fi desfășurate;
b) cuantumul taxei locale datorate pentru obținerea autorizației de funcționare, calculată în funcție de suprafața, exprimată în metri pătrați, a spațiului în care se desfășoară activitatea.
Plafonarea salariilor
Salariile de bază se stabilesc pe baza grilelor de salarizare pentru administrația publică locală aprobate prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Salariul președintelui A.N.R.S.C. nu poate depăși coeficientul de 0,9 din indemnizația ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.
Impozit majorat cu 100% pe construcțiile ilegale
Pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării.
Impozitul pe clădiri se datorează și pentru clădirea edificată:
a) cu autorizație de construire al cărei termen de valabilitate nu a expirat, însă persoanele împuternicite ale autorității executive constată până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior finalizarea clădirii și/sau folosirea acesteia, chiar dacă nu a fost întocmit procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor;
b) cu autorizație de construire al cărei termen de valabilitate a expirat, iar proprietarul nu a solicitat prelungirea autorizației de construire și nici nu a notificat autoritatea emitentă a autorizației de construire cu privire la imposibilitatea terminării în termenul de valabilitate, dacă termenul respectiv a expirat până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior;
c) fără autorizație de construire, iar compartimentul de urbanism sau persoana desemnată prin dispoziție a primarului constată până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior edificarea integrală sau parțială a clădirii și/sau folosirea acesteia.
Suspendarea permisului pentru neplata amenzilor
Dacă, în termen de 12 luni de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, amenda nu a fost achitată, organul fiscal local transmite procesul-verbal la judecătoria de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul pentru ca instanța să dispună:
a) transformarea în muncă în folosul comunității;
b) transformarea în amendă penală, cu termen de plată de 60 de zile.
Organele fiscale locale pot cesiona creanțele fiscale rezultate din neachitarea amenzilor contravenționale către executori judecătorești sau către operatori economici specializați în recuperarea creanțelor. Cesionarul își adaugă la creanță cheltuielile de executare și o marjă de profit rezonabilă, care se recuperează de la debitor. Cesionarul datorează cedentului contravaloarea creanței cesionate. Detaliile cesiunii creanțelor se consemnează într-un contract de cesiune.
Titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu au dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice în cazul în care nu își îndeplinesc, în termen de 90 de zile lucrătoare, obligațiile de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale.
Perioada în care titularii permiselor de conducere nu au dreptul de a conduce începe la ora 00:00 a celei de-a treia zile lucrătoare următoare împlinirii termenului și încetează la ora 00:00 a celei de-a treia zi lucrătoare următoare zilei în care organul fiscal local constată stingerea integrală a obligației de plată sau împlinirea unui termen de 2 ani de la luarea în evidență a creanței.
În termen de 15 zile lucrătoare de la luarea în evidență a obligațiilor de plată, organul fiscal local este obligat să comunice debitorului o somație privind obligația de plată detaliată (…), în cuprinsul căreia se menționează data și ora de la care debitorul pierde dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice.
Redevențe
Redevența obținută prin concesionare, din activități de exploatare a terenurilor agricole aflate în proprietatea statului, reprezintă venit al bugetului de stat, din care se defalcă trimestrial următoarele cote:
a) 40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
b) 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căruia există activitate de exploatare;
c) 20% la bugetul de stat.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
