Piața de carte din România se află în criză. Vânzările au scăzut, costurile de editare cresc sub presiunea inflației și devalorizării leului, românii au pierdut deprinderea de a cumpăra și de a citi constant cărți, divertismentul din mass-media și de pe rețelele sociale a devenit un înlocuitor al lecturii, iar analfabetismul funcțional este la putere.
Criza din industria editorială s-a instalat de mai mulți ani, dar s-a acutizat în ultimul an. Majorarea TVA la cărți de la 5% la 11%, introdusă începând cu 1 august 2025, când a fost aplicat pachetul de măsuri fiscale inițiat de guvernul Bolojan, a reprezentat o lovitură dură pentru editori și librari. În același timp, reducerea consumului general, care a provocat schimbări majore ale comportamentului de consum în toată economia, a scos brutal cartea de pe lista de cumpărături. Mulți editori și-au văzut neputincioși stocurile de cărți din depozite. Banii nu mai circulă în această industrie. Cartea, pe fondul scumpirilor inerente, a devenit un lux. Guvernanților și politicienilor nu le pasă de cultura scrisă.
Criza de la „firul ierbii” din piața editoriale se poate constata și din bilanțurile financiare ale editurilor de la Ministerul Finanțelor pentru anul 2025. Cifra de afaceri cumulată a celor mai importante 101 edituri din România, pe care le-am calculat la cursul mediu BNR de 5,04 lei/euro, s-a ridicat în 2025 la 186,2 milioane de euro, în creștere cu doar 1,5% față de 2024. (Datele includ toate segmentele editoriale: manuale, cărți electronice și audio.) O creștere nesemnificativă a vânzărilor, datorată în parte scumpirii cărților. Editorii au vândut mult mai puține exemplare, dar la prețuri mai mari, către românii care și-au permis să mai cumpere cărți. Din primele 25 de mari edituri pe care le-am monitorizat 12 au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri comparativ cu anul anterior.
Profitul net cumulat al celor 101 edituri monitorizate a fost de 21,2 milioane de euro, în scădere cu 15,5% față de 2024. Trebuie precizat că este un profit contabil – nu înseamnă că acești bani se regăsesc în conturile bancare ale editorilor, pentru că facturile sunt plătite cu întârziere de librari. Rata profitului la nivelul celor 101 de edituri a fost de 11,4%, față de 14% în 2024 și de 12,6% în 2023. Scăderea profitabilității pieței editoriale din 2025 poate fi explicată prin creșterea TVA de la 5% la 11% și majorarea continuă a costurilor de producție. Într-adevăr, editurile mici încă nu și-au închis afacerile, dar au fost puternic afectate, menținându-se la nivelul de supraviețuire. Editurile mari au fost obligate să-și reducă proiectele editoriale și tirajele. Din cele 101 de edituri analizate, 17 au raportat pierderi. Se poate spune că este un număr mic, însă profiturile majorității companiilor sunt la nivel minim de funcționare. Profitabilitatea redusă îi împiedică pe editori să investească în noi titluri. Pierderile îi afectează pe românii care încă au obiceiul și resursele să cumpere cărți.
Totuși, în această piață dezolantă, se disting două edituri care înfruntă criza cu vânzări importante și profituri contabile semnificative: Bookzone, companie integrată de publishing, distribuție și comerț electronic de carte, care operează atât o editură, cât și una dintre cele mai mari platforme online de vânzare de carte din România, și Grup Editorial Litera, companie parte a grupului Litera, din care mai fac parte entitățile Grup Media Litera, Litera Educational, Elefant și Voxa. Cele două entități dețin împreună 23,7% din vânzările pieței editoriale analizate (101 edituri). Independent de acest top, Grupul Litera a anunțat că, în anul 2025, a realizat o cifră de afaceri consolidată de 327,9 milioane de lei (65,97 de milioane de euro), în creștere cu 36,4% față de nivelul de 2024. În aceste două cazuri particulare, criza nu și-a arătat colții.
Grupul Editorial ART și ART KLETT, editura educațională dezvoltată de Grupul Editorial ART în parteneriat cu grupul german Klett, au raportat fiecare profituri de peste un milion de euro.
Topul primelor 11 edituri cu cele mai mari cifre de afaceri în 2025:
Bookzone – 23,7 milioane de euro (+20,8% față de 2024)
Grup Editorial Litera – 20,4 milioane de euro (-2,7%)
Grupul Editorial ART – 13,1 milioane de euro (+1,3%)
ART KLETT – 11 milioane de euro (-15,2%)
Editura Paralela 45 – 7,9 milioane de euro (+19,5%)
Booklet – 7,5 milioane de euro (-15%)
Editura Polirom – 5,9 milioane de euro (-2%)
Editura Trei – 5,5 milioane de euro (+8,3%)
Corint Logistic – 4,8 milioane de euro (+12%)
Didactica Publishing House – 4,56 de milioane de euro (+2,3%)
Humanitas – 4,55 de milioane de euro (-8,9%)
Topul primelor 11 edituri cu cele mai mari profituri nete raportate în 2025:
Bookzone – 3,9 milioane de euro
Booklet – 2,1 milioane de euro
Grup Editorial Litera – 1,7 milioane de euro
Editura Paralela 45 – 1,6 milioane de euro
ART KLETT – 1,5 milioane de euro
Grupul Editorial ART – 1,2 milioane de euro
C.D. Press – 989.661 de euro
Kreativ (Norand) – 818.995 de euro
Sinapsis Publishing – 711.994 de euro
Didactica Publishing House – 662.227 de euro
Galenus – 408.084 de euro
