În lupta cu cancerul, timpul și precizia sunt cei mai importanți aliați. Până de curând, singura cale de a înțelege „codul genetic” al unei tumori era biopsia clasică – o procedură adesea dureroasă și invazivă, însoțită de riscuri peri-operatorii. Astăzi, medicina trăiește o schimbare de paradigmă: biopsia lichidă.
„Spre
deosebire de biopsia convențională, care necesită prelevarea unui fragment de
țesut, această metodă utilizează probe biologice fluide, cel mai frecvent sânge
periferic”, explică dr. Constantin-Ioan Busuioc, medic
primar anatomie patologică, supraspecializat în patologie moleculară, din
cadrul laboratorului OncoTeam Diagnostic, parte a
Grupului MedLife.
Oncologia modernă a încetat să mai trateze
cancerul la indigo. Astăzi, ne îndreptăm spre terapii personalizate, adaptate
profilului molecular al fiecărei tumori. În acest peisaj, biopsia lichidă este un
instrument fascinant: o tehnică de diagnostic care analizează urmele lăsate de
tumori direct în sânge. Biopsia lichidă (prin analiza ctDNA și ctRNA – ADN-ul
și ARN-ul tumoral circulant) poate „vedea” adesea boala cu mult înaintea
scanărilor CT sau RMN.
Cercetările
arată că profilarea serială a ctDNA poate dezvălui progresia moleculară a bolii
cu o medie de 8 săptămâni înainte de examinarea imagistică standard (RECIST) în
cazul cancerului pulmonar.
De la
bisturiu la eprubetă: biopsia lichidă
„Celulele
canceroase sunt instabile și, pe măsură ce mor și se dezintegrează, eliberează
în organism fragmente de ADN și ARN. Aceste „amprente” genetice sunt capturate
și descifrate în laborator”, a spus. dr. Constantin-Ioan Busuioc,
explicând prezența ADN-ului tumoral liber circulant. ctDNA este
„amprenta genetică” a cancerului care plutește în sângele persoanei, oferind
medicilor o fereastră prin care pot vedea exact ce se întâmplă cu boala în timp
real.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale
biopsiei lichide este capacitatea de a acționa ca un sistem de avertizare
timpurie. Deoarece este extrem de sensibilă la nivel molecular, biopsia lichidă
poate depista reapariția bolii cu săptămâni sau chiar luni înainte ca o masă
tumorală să devină vizibilă la un computer tomograf (CT) sau RMN.
„Biopsia
lichidă este indicată în special în cancerele solide: pulmonar, colorectal,
mamar, ovarian, prostată, melanom, dar și în urmărirea răspunsului la terapiile
imunologice sau țintite”, a subliniat anatomo-patologul.
Confortul
pacientului: recoltarea probei în maxim 10 minute, fără durere
Dacă biopsia clasică poate implica
anestezie, incizii sau spitalizare, biopsia lichidă este considerată minim
invazivă din motive evidente.
„Presupune
doar puncționarea unei vene, fără incizie chirurgicală, anestezie sau
spitalizare. În consecință, riscul de complicații (sângerare, infecție, leziuni
tisulare) este semnificativ redus comparativ cu biopsia tisulară”. Practic,
nu este nicio diferență între biopsia lichidă si o glicemie, dacă vreți, din
punct de vedere al recoltării, a afirmat
dr. Busuioc.
Procedura se rezumă la puncționarea
unei vene, exact ca la analizele de rutină. Recoltarea durează între 3 și 10
minute. Disconfortul este minim, iar riscurile de infecție sau sângerare sunt
aproape inexistente. Pacientul își poate relua activitățile imediat după ce a
părăsit centrul medical. Mai mult, biopsia lichidă a demonstrat un timp mediu
de eliberare a rezultatelor de doar 3 zile, comparativ cu aproximativ 26 de
zile pentru biopsia clasică de țesut. Acest lucru a permis, de exemplu, ca
peste 43% dintre pacienții cu cancer pulmonar să înceapă terapia țintită mult
mai rapid, potrivit cercetărilor.
Tehnologia
din spatele rezultatului
Biopsia lichidă nu este o simplă
analiză, ci o „hartă genetică” complexă. Folosind tehnologii de ultimă oră,
precum Next Generation Sequencing (NGS), medicii pot analiza simultan zeci de
gene relevante. Această investigație identifică mutațiile „driver” – acele
erori genetice care promovează apariția și dezvoltarea cancerului – și indică
precis ce medicamente țintite pot opri procesul.
„Secvențierea
este procesul prin care se determină ordinea nucleotidelor din ADN-ul tumoral.
Această „hartă genetică” permite identificarea mutațiilor driver, a
biomarkerilor predictivi de răspuns terapeutic, a mecanismelor de rezistență
sau a evoluției clonale a tumorii. În laboratorul nostru, biopsia lichidă este
realizată utilizând Oncomine™ Precision
Assay, un panel NGS de ultimă generație, conceput pentru analiza
detaliată a ADN-ului tumoral circulant”, a spus
dr. Constantin-Ioan Busuioc.
Acest panel permite:
- analiza simultană a unui număr extins de
gene relevante oncologic – 50 de gene; - detectarea mutațiilor cu frecvență
alelică foarte redusă; - identificarea mutațiilor driver și a
mecanismelor de rezistență terapeutică; - aplicabilitate transversală, indiferent
de localizarea tumorii (abordare agnostică).
Raportul final pe care-l primește
pacientul include:
·
tipul și numărul mutațiilor oncogene;
·
identificarea terapiilor țintite posibile;
·
date prognostice;
·
markeri de rezistență la tratamente
administrate anterior.
Această metodă funcționează ca un
aparat radio: prinde semnalul foarte bine atunci când tumora este activă și „face
gălăgie” în sânge. Cercetătorii
au observat că sensibilitatea metodei este ridicată. Totuși, dacă tumora este
foarte mică sau nu eliberează suficiente fragmente în circulație, semnalul
poate fi prea slab pentru a fi detectat. De asemenea, deși analiza este extrem
de precisă în ceea ce vede, ea ne spune doar ce mutații există, nu și cum arată
la microscop structura tumorii.”
„Această
tehnologie permite detectarea variantelor genetice (mutații, deleții, fuziuni)
cu o specificitate de aproape 100% și o sensibilitate extrem de ridicată,
folosind cantități foarte mici de probă (doar 10-20 ng de material genetic)”, a
explicat dr. Busuioc.
Biopsia
lichidă poate arăta dacă un tratament funcționează
Metoda oferă un răspuns în timp real
la întrebarea: „Funcționează tratamentul?”. Dacă nivelul ADN-ului tumoral din
sânge scade, medicii știu că terapia este eficientă. Dacă acesta crește, este
un semnal clar că tumora a dezvoltat rezistență și strategia trebuie schimbată
rapid.
„Monitorizarea
longitudinală a ctDNA permite evaluarea răspunsului terapeutic în timp real.
Reducerea încărcăturii mutaționale indică eficacitate, iar creșterea sau
apariția mutațiilor noi semnalează rezistență sau progresie tumorală”,
a spus dr. Constantin Busuioc. Studiile
științifice confirmă. O scădere cu peste 30% a ctDNA (răspuns molecular) se corelează
strâns cu supraviețuirea pe termen lung. Dispariția ctDNA din sânge este un
indicator mult mai precis al succesului terapeutic decât radiologia clasică.
O șansă la
viață: Povestea pacientului cu cancer pulmonar
Eficiența metodei este cel mai bine
ilustrată de cazurile clinice. Dr. Busuioc are un exemplu elocvent, cazul unui
pacient cu adenocarcinom pulmonar metastatic care nu răspundea la chimioterapia
clasică. Deși testele pe țesut nu arătaseră mutații, biopsia lichidă a scos la
iveală o mutație rară (EGFR exon 20), apărută probabil în focarele metastatice.
„Introducerea unui inhibitor specific a dus la un răspuns tumoral și la
prelungirea supraviețuirii, confirmând că analiza moleculară în sânge poate
modifica decisiv strategia terapeutică”, a povestit medicul.
În ciuda performanțelor sale, biopsia
lichidă nu înlocuiește încă total biopsia clasică. Aceasta din urmă rămâne
esențială pentru a vedea „arhitectura” tumorii, gradul de agresivitate și alți
parametri histologici care au valoare prognostică. Totuși, cele două metode sunt
complementare, ele lucrează împreună pentru a oferi cea mai bună șansă la
vindecare, transformând de multe ori cancerul dintr-o boală imprevizibilă
într-una care poate fi monitorizată și controlată pas cu pas.
„Biopsia lichidă poate identifica
recurența cu săptămâni sau luni înaintea confirmării imagistice, datorită
sensibilității sale la nivel molecular, înainte ca o masă tumorală să fie
detectabilă”, a concluzionat dr. Constantin-Ioan Busuioc.
**
Surse:
https://www.abcam.com/en-us/stories/articles/liquid-biopsies
