Când vine vorba de reforma statului român, curg promisiunile și dezbaterile. Cu faptele e mai greu.
Reforma administrației
Legea privind reforma administrației a fost adoptată cu chiu, cu vai, după luni întregi de dezbateri și nemulțumiri în principal ale PSD. Imediat a fost contestată la CCR de Avocatul Poporului, Renate Weber. Aceasta este în continuare pe funcție, deși mandatul i-a expirat acum doi ani. USR ar fi trebuit să numească o altă persoană, dar PSD s-a opus.
Totuși, reforma e în teorie adoptată. În practică, e altceva. Potrivit datelor lui Radu Eremia, efectele în teren sunt minime spre zero.
În privința administrației locale, primarii ar fi trebuit să taie consistent din cheltuieli, iar dacă nu reușeau, să treacă la disponibilizări. În loc să se pună pe treabă, unii au contestat legea în instanță. Așa se face că a apărut și prima decizie.
Tribunalul Covasna a suspendat tăierea a 30% din posturile primăriilor, măsură din „reforma Bolojan”. Instanța a admis că prefectura a calculat greșit reducerile și că desființarea posturilor ar bloca primăriile mici. Decizia de suspendare se aplică imediat, ceea ce înseamnă că angajații din primării nu mai pot fi dați afară până la finalul procesului.
În administrația centrală, numărul posturilor ocupate a mai scăzut, dar insignifiant. 1.277.461 de posturi erau ocupate în luna martie, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, în timp ce în luna anterioară erau 1.280.450 de posturi ocupate. Diferența între cele două luni este de 2.989 de posturi ocupate. Practic, de la debutul Guvernului Bolojan sunt cu doar câteva zeci de mii de posturi în minus.
Cumulul pensie-salariu
Și despre eliminarea cumulului pensie-salariu pentru angajații de la stat s-a dezbătut mult și fără efect în coaliție. Cu greu, legea a fost adoptată de guvern, după ce diferite instituții au ținut-o la sertar cu săptămânile sau lunile pentru un aviz. Este vorba despre Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și CSM. A ajuns în sfârșit la Parlament, dar s-a blocat iar, la Senat.
Gabriela Horga, senatoare PNL, îi acuză pe social-democrați că tergiversează discutarea în Senat a proiectului de lege privind interdicția cumulului pensiei speciale cu salariul la stat. Proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan a fost înregistrat la Senat în procedură de urgență. Horga a precizat că proiectul a primit avizul Comisiei de buget, pe care o conduce, chiar pe 4 mai, ziua în care a fost sesizată.
„În schimb, comisiile care trebuiau să dea raportul au întârziat deja cu o săptămână față de termenul stabilit, 5 mai. Comisiile care au întârziat raportul, cea de muncă și cea juridică, sunt conduse de reprezentanți ai PSD. Proiectul de lege figurează pe ordinea de zi a plenului Senatului de o săptămână, dar nu poate fi discutat în absența raportului comisiilor sesizate pe fond.
De fiecare dată când Ilie Bolojan propune eliminarea unor privilegii — fie că vorbim despre pensii speciale, sinecuri, companii de stat căpușate sau «băieții deștepți» din energie — PSD pune frână. PSD și AUR au votat împreună moțiunea de cenzură, având aceeași miză: să oprească schimbările. Când reformele ating rețelele de privilegii, sistemul se mobilizează imediat”, a mai precizat Gabriela Horga.
Reforma pensiilor speciale, altele decât ale magistraților
După succesul nesperat privind reducerea pensiilor speciale ale magistraților și creșterea vârstei de pensionare, o altă reformă tergiversată până la limita răbdării poporului, Ilie Bolojan a promis să continue și cu celelalte pensii speciale.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a spus premierul într-un interviu la Digi24.
Erau vizați inclusiv militarii și polițiștii care nu activează în condiții grele, pe teren. Inclusiv vicepremierul Tanczos Barna a vorbit despre creșterea vârstei de pensionare în rândul angajaților din siguranţă naţională, apărare şi ordine publică. Barna spunea că decizia este una grea, dar „absolut necesară”, fiind vorba de un gest de echitate.
„Nu neagă nimeni faptul că acele echipe operative, acele persoane care au fost în teatre de război, cu siguranţă trebuie exceptate de la o pensionare standard la 65 de ani. Dar sunt foarte multe componente ale resurselor umane din aceste domenii, unde lucrurile stau altfel şi munca la birou nu diferă în Ministerul de Interne faţă de Ministerul Mediului, în anumite situaţii, nu generalizăm, şi tocmai aceste elemente trebuie analizate, aceste domenii identificate şi să se vină din partea instituțiilor, din partea din partea Ministerului Apărării şi din partea Ministerului de Interne cu o propunere”, a afirmat vicepremierul.
Reforma companiilor de stat
Una dintre cele mai grele sarcini ale Guvernului Bolojan a fost legată de reforma în companiile de stat. Într-o primă fază, guvernanții au tăiat veniturile directorilor și membrilor CA, dar au constatat că au contracte blindate. Așa că reducerile se aplică pentru viitor, nu pentru cei aflați în mandat.
Apoi a venit rândul Oanei Gheorghiu să facă ordine în miile de companii de stat, unele falimentare, altele pe pierdere. Reforma s-a blocat însă în urma scandalului listării unor companii profitabile la bursă. Zgomotul creat de această dispută, creat tot de PSD în cea mai mare parte, a acoperit ideea de bază. Necesitatea ca aceste companii să fie reformate și performanța lor să crească.
Companiile cu cele mai mari datorii:
- CFR Marfă (1,26 miliarde lei),
- SNCFR RA (1,28 miliarde lei),
- Romaero (556 milioane lei)
- CFR IRLU (213 milioane lei).
Companiile cu cele mai mari pierderi:
CFR SA (432 milioane lei),
CFR Marfă (329 milioane lei),
TAROM (186 milioane lei)
Metrorex (57 milioane lei, estimat pentru 2025).
Opt companii pentru care este recomandată închiderea:
Petrotrans,
CFR Marfă,
CFR IRLU,
SAAF,
SFT-CFR,
SNCFR RA,
Electrocentrale Grup
Rofersped.
Companiile recomandate spre listare:
- Hidroelectrica – pachet între 5–10%, prioritate maximă.
- Romgaz – pachet între 5–7%.
- CEC Bank – IPO ofertă maximă, cel mai solid candidat.
Companii condiționate:
- Transgaz – pachet maxim de 5%, condiționat de timing Neptun Deep.
- CN APM Constanța – IPO, condiționat de clarificarea participației Fondului Proprietatea.
- Salrom – IPO, condiționat de finalizarea auditului rezervelor (blocat de inundarea Salinei Praid).
- Romarm/Cugir – IPO, condiționat de modificarea legislației privind fondurile de pensii private sau structurare ofertă fonduri suverane.
- Poșta Română – IPO, performanță financiară în îmbunătățire.
Companii amânate:
- CNAB – blocat de litigiul Fondului Proprietatea, orizont: 2027–2028.
- Nuclearelectrica – orizont 2027, reactorul 1 în retehnologizare.
Companii nerecomandate:
- Transelectrica – pachet stat 58,69%, orice ABB semnificativ coboară sub pragul de control.
- Cuprumin (Roșia Poieni) – nu IPO, audit rezerve T3 2026 + audit obligație de mediu. Licitație partener strategic: 2027. Stat: minim 51%.
Reforma din energie
Aceeași rețetă și în cazul băieților deștepți din energie. Ilie Bolojan a reclamat că avizele pentru accesul la rețea se dau pe ochi frumoși, la firme care fac apoi speculă cu ele. Presa a amintit imediat chiar de cazul nepotului lui Marcel Ciolacu, care ar fi obținut un astfel de aviz în doar câteva luni, în timp ce alții așteaptă peste un an.
Ordonanța care impunea condiții drastice pentru aceste avize, numite ATR-uri, a fost însă compromisă. Guvernul Bolojan a fost dat jos înainte de publicarea în Monitorul Oficial. Executivul aștepta avizul Consiliului Legislativ, condus de Florin Iordache. Documentul a venit, dar cu întârziere, după ce Guvernul fusese demis.
Legea salarizarii
Pe 30 iunie 2023 a expirat termenul prevăzut în PNRR pentru reforma salarizării. România se angajase să adopte o nouă lege care să reducă inechitățile și să plafoneze sporurile la 20%. În 2025, PNRR a fost renegociat, iar România a cerut o prelungire. Expiră și aceasta însă în toamnă, dat fiind că PNRR trebuie încheiat până la finalul anului. Iar legea salarizării nu e nici acum agreată. Există un draft, dar nu e clar cât de repede poate fi adoptat. Criza politică a întrerupt negocierile, iar noul guvern ar trebui să le accelereze la maximum dacă vrea să nu piardă banii. 770 de milioane de euro.
Alte trei reforme sunt restanțe istorice. Niciun guvern, în ciuda optimismului inițial nu le-a putut pune în aplicare. De fapt, niciun guvern nu a ajuns să pună pe masă un proiect coerent și niciun premier sau președinte nu a reușit să strângă majoritatea necesară pentru a fi votat și implementat. Este vorba despre reforma parlamentară. Mai precis, reducerea numărului de parlamentari la 300. O doleanță exprimată de români prin vot, care ar trebui să fie obligatorie pentru clasa politică. Acolo unde nu sunt sancțiuni însă, politicienii se fac că plouă și nu pățesc nimic.
Reorganizarea administrativă este un alt subiect despre care se vorbește intens de mai bine de un deceniu. Dar niciun partid nu are puterea să-și supere primarii și să reducă numărul de localități. Simulările arată că e necesară o reducere drastică, de 1000, chiar 2000 de unități administrativ-teritoriale. Dar PSD și PNL trăiesc prin primarii lor și ar fi o lovitură electorală majoră.
O altă reforma despre care politicienii nici nu mai îndrăznesc să amintească este reforma constituțională. Ultima încercare a fost în perioada USL, când PNL și PSD aveau peste două treimi din Parlament. Și celebrul tandem Nicu&Marcel a promis, dar a uitat.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
