„Sunt acuzații extrem de grave la care domnul general Pahonțu trebuie să răspundă. Dacă se confirmă, datorăm victimelor Revoluției și generațiilor viitoare ca el să facă un pas înapoi.”, a scris Dominic Fritz, joi, pe Facebook.
Acesta este de părere că este crucial să aflăm dacă instituțiile statului „au ascuns proactiv adevărul” în acest caz.
„Cine a știut ce, când? România nu poate avea un viitor bun fără să avem noi, ca societate, curajul și asumarea de a confrunta umbrele trecutului. Nu poate să existe niciun dubiu asupra valorilor care guvernează la cel mai înalt nivel al statului român.”, a explicat liderul USR
Discuția despre Pahonțu, „purtată aproape în șoaptă”
„Și da, faptul că discuția despre acest caz pare să fie una purtată aproape în șoaptă, ignorată de marile televiziuni, ne spune multe despre starea democrației în 2026. Este datoria noastră a tuturor să nu facem parte din cartelul băgatului sub preș.”, a spus Dominic Fritz.
Acesta amintește faptul că USR are mai multe inițiative parlamentare pentru un control civil mai puternic asupra serviciilor secrete, dar și pentru limitarea mandatelor directorilor.
„Nu ne-am făcut mereu prieteni cu asta. Mie personal mi s-a sugerat de repetate ori s-o “iau mai moale” când vorbesc despre anumite persoane sau structuri ale statului. Dar sunt convins că nu pot exista tabuuri într-o societate care se respectă. Fix adevărul este ceea ce ne cere mult invocatul interes național.”, încheie Dominic Fritz.
Pahonțu, vizat de două investigații de presă
Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) de peste 20 de ani, a fost ofițer în Trupele de Securitate înainte de 1989 și s-a aflat în dispozitivul mobilizat împotriva manifestanților din centrul Bucureștiului în noaptea de 21 spre 22 decembrie, arată o investigație Recorder.
Documentele consultate de jurnaliști îl plasează în zona Universitate-Intercontinental, unde represiunea s-a soldat cu 48 de morți și 150 de răniți. Pahonțu apare și în mărturii despre intervenția forțelor de ordine din Piața Universității, în iunie 1990.
O altă investigație, realizată de Snoop.ro, publicată la o zi după cea a jurnaliștilor Recorder, arată că șeful SPP nu a primit nici după 18 ani o decizie a CNSAS care să stabilească dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității.
Deși legea îl plasa printre persoanele care trebuiau verificate din oficiu și cu prioritate, procedura nu ar fi putut începe fără o declarație pe proprie răspundere care nu a ajuns niciodată la CNSAS, potrivit unei investigații Snoop.
Citește și
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
