Polițiștii, reprezentați în instanță de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, au solicitat judecătorilor să oblige IPJ Brăila să asigure condiții decente de igienă la posturile comunale, scrie presa locală. Agenții au cerut plata a câte 1.000 de lei pe lună pentru ultimii trei ani, sumă ce ar reprezenta contravaloarea muncii necalificate de îngrijitor. De asemenea, aceștia au pretins încă 1.000 de lei lunar pentru suferința psihică și umilința de a efectua munci de serviciu în uniformă, sub privirile cetățenilor.
În fața magistraților, angajații din mediul rural au reclamat că sunt tratați ca salariați de rangul doi în comparație cu colegii de la oraș. Aceștia au descris presiunile ierarhice la care ar fi supuși în fiecare zi.
„În aceste condiții, polițiștii din posturile comunale sunt constrânși, prin forța împrejurărilor și sub presiunea ierarhică implicită, să presteze ei înșiși activități care nu au nicio legătură cu pregătirea lor profesională sau cu statutul lor de reprezentanți ai legii. Zi de zi, acești oameni care au jurat să apere legea și să servească cetățenii sunt nevoiți să curețe și să igienizeze toaletele, multe dintre ele simple latrine insalubre amplasate în curtea posturilor; să spele pardoselile, să șteargă praful, să spele geamurile; să manevreze deșeurile menajere fără echipament de protecție adecvat, în multe cazuri unde încălzirea se face cu sobe, să spargă lemne, să curețe cenușa și să facă focul. Toate aceste activități sunt efectuate în uniforma de poliție, adesea sub privirile cetățenilor care vin la post pentru a solicita ajutor sau pentru diverse probleme legale”, au argumentat polițiștii în documentele depuse la dosar.
Apărarea IPJ Brăila
De cealaltă parte, conducerea IPJ Brăila a negat acuzațiile de discriminare sau hărțuire. Reprezentanții inspectoratului au explicat că la nivelul întregului județ există doar două posturi de îngrijitor ocupate, alte două fiind blocate din cauza ordonanței guvernamentale privind suspendarea angajărilor la stat. Din acest motiv, personalul existent a fost trimis în spațiile cu cel mai mare aflux de public, cum este Poliția Municipiului Brăila.
Conducerea instituției a subliniat că niciun agent nu a fost sancționat pentru că a refuzat să facă curățenie și că nu s-au dat ordine scrise în acest sens. Totuși, solicitările verbale ale șefilor au fost considerate normale.
„Solicitările verbale adresate de unii ofițeri cu funcții de conducere față de subordonați care activează în mediul rural de a menține ordinea și curățenia în spațiile utilizate, nu pot fi încadrate în categoria unor măsuri discriminatorii sau degradante, întrucât acestea se referă la măsuri elementare de igienă. Referitor la pretinsa hărțuire morală la locul de muncă, I.P.J. Brăila apreciază că în cuprinsul fișelor porturilor personalului încadrat la posturile de poliție nu sunt atribuții definite în fișele porturilor sau alte documente de planificare sau organizare a muncii, pentru efectuarea activităților de igienizare/curățenie, nefiind impuse standarde în aceste privințe, totuși aceste obligații sunt implicite, rezultate din asigurarea unor măsuri de bun simț”, a precizat IPJ Brăila, adăugând că a distribuit clor, detergenți și dezinfectanți tuturor posturilor.
Decizia Tribunalului: „Nu înseamnă prestarea muncii de femeie de serviciu”
Dosarul a fost soluționat de judecătoarea Daniela Vicol, fost președinte al Tribunalului Brăila. Magistratul a respins acțiunea celor 37 de polițiști ca nefondată. În motivarea deciziei, judecătoarea a explicat că lipsa de personal a IPJ este una obiectivă, cauzată de blocajele financiare de la nivel central, iar agenții nu au putut dovedi că au fost pedepsiți de superiori. Instanța a reținut că păstrarea curățeniei este o normă generală de conduită în orice colectivitate.
„De asemenea, trebuie făcută distincția între activitatea de întreținere generală care este asigurată de serviciul de curățenie și obligația de a păstra curățenia care reprezintă o normă de conduită și igienă personală. Păstrarea curățeniei după propria utilizare a tuturor spațiilor comune nu este degradantă, nu înseamnă prestarea muncii de femeie de serviciu, ci respectarea unor norms minime de conviețuire și igienă, obligatorii în orice colectivitate. Reclamanții trebuie să întrețină interiorul spațiului în care ei însuși își desfășoară activitatea. Toate activitățile la care au făcut referire reclamanții se desfășoară în interiorul sediului și nicidecum ostentativ în fața comunității. In consecință, constatând că nu există un ordin scris privind obligativitatea de a face curățenie generală, că lipsa de personal este obiectivă și că în fapt activitățile prestate și reclamate de reclamanți fac parte din întreținerea curentă a spațiilor în care aceștia își desfășoară activitatea care nu intră în categoria muncilor degradante ci a normelor de igienă personală, Tribunalul constată că în cauză nu există o intenție a pârâtului I.P.J. Brăila de a discrimina sau hărțui personalul din mediul rural și nici o neglijență voită din partea conducerii acestuia în rezolvarea problemelor reclamate”, a concluzionat judecătoarea Daniela Vicol.
Sentința dată de Tribunalul Brăila nu este definitivă. Sindicatul Polițiștilor a atacat deja decizia cu recurs, iar dosarul urmează să fie tranșat definitiv de Curtea de Apel Galați.
CITEȘTE ȘI
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
