Tulburările mintale
în rândul copiilor și adolescenților din Europa sunt în creștere, în special
printre fete, iar sistemele de sănătate nu fac față cererii crescute de
îngrijire psihologică, avertizează un raport OMS.
Tot mai mulţi copii suferă de anxietate şi depresie. FOTO: Shutterstock
Un număr tot mai
mare de copii și adolescenți din Europa se confruntă cu tulburări mintale, potrivit
unui raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Documentul,
elaborat de biroul OMS pentru Europa, cuprinde informaţii despre starea
sănătății mintale la tinerii din regiune și atrage atenția asupra unei tendințe
îngrijorătoare: problemele emoționale și psihologice sunt tot mai frecvente, în
timp ce serviciile disponibile nu reușesc să țină pasul cu nevoile reale ale acestei
categorii de populație.
Un copil din șapte
suferă de tulburări mintale
Potrivit raportului
citat World Health Organization, aproximativ un copil sau adolescent din șapte
(0-19 ani) se confruntă cu o tulburare de sănătate mintală. Situația este mai
gravă în rândul fetelor, datele indicând faptul că una din patru fete cu vârste
între 15 și 19 ani suferă de astfel de afecțiuni.
În plus,
sinuciderea rămâne prima cauză de deces în rândul tinerilor cu vârste între 15
și 29 de ani.
Principalele cauze
Raportul OMS
identifică mai mulți factori principali care contribuie la creșterea
tulburărilor mintale în rândul tinerilor europeni.
Printre acestea se numără anxietatea și
depresia, generate de presiuni sociale și academice, traumele cauzate de
conflicte sau violență, precum și evenimente de viață stresante, cum ar fi
pierderea unui părinte, separarea familială sau instabilitatea economică.
În plus, accesul
limitat la servicii de sprijin psihologic și lipsa politicilor naționale
coerente privind sănătatea mintală a tinerilor amplifică efectele acestor
factori, în special în rândul adolescentelor, care sunt mai vulnerabile la
presiunile sociale și la stigmatizarea problemelor mintale.
Potrivit
raportului, în ultimii 15 ani, prevalența tulburărilor mintale a crescut cu
aproximativ o treime, în timp ce sistemele de sănătate nu au reușit să se
adapteze, deoarece:
* un sfert dintre
țările europene nu dispun de servicii comunitare dedicate copiilor și
adolescenților;
* un stat din cinci
nu are o politică națională specifică privind sănătatea mintală a tinerilor;
* calitatea
îngrijirii variază semnificativ între țări;
* există, în medie,
un singur psihiatru la 76.000 de copii și adolescenți.
Care este situaţia
în România
Studiile comparate
arată că adolescenții din Insulele Feroe, Islanda și Danemarca raportează cele
mai bune niveluri de bunăstare mintală, în timp ce cei din Ucraina, Cipru și
Polonia se situează la polul opus. În Insulele Feroe, 77% dintre tineri au
raportat o stare mintală bună, urmați de Islanda (75%) și Danemarca (72%).
În România, 74%
dintre băieți au declarat că se simt bine din punct de vedere mintal,
comparativ cu doar 53% dintre fete, care se află la limita inferioară a
scorurilor raportate în cele 37 de țări analizate.
În Ucraina, doar
43% dintre adolescenți au fost considerați a avea o stare mintală bună, context
explicat traumele cauzate de război şi prin accesul limitat la servicii de
sprijin psihologic.
