În
urmă cu 110 ani, în septembrie 1916, la doar câteva zile după
intrarea României în Primul Război Mondial, lupta a căpătat
chipul său cel mai crud pe malul Dunării. La Turtucaia, trupele
române, slab pregătite, au fost atacate de forțe bulgaro-germane
comandate de August von Mackensen. În doar câteva zile, capul de
pod considerat inexpugnabil s-a prăbușit. Aproape 6.000 de militari
români au murit, iar 480 de ofițeri și 28.000 de soldați au fost
luați prizonieri. Avea să fie primul pas către infernul care a
cuprins România pentru mai bine de un an.
Soldați ai Marelui Război. Foto: ANR
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
După
doi ani de neutralitate, România a intrat în Marele Război de
partea Antantei, alianță militară din care făceau parte Franța,
Rusia și Anglia, și a declarat război Austro-Ungariei, cu unicul
scop de realizare a idealului național, respectiv recunoașterea
revendicărilor integrale ale României asupra Transilvaniei,
Banatului, Crișanei și Maramureșului. România avea să ducă
războiul pe două fronturi: unul împotriva Puterilor Centrale în
nord şi nord-vest, cu caracter ofensiv, şi altul de-a lungul
Dunării şi în Dobrogea până la Marea Neagră, cu caracter
defensiv.
Dunărea
și frontiera dobrogeană erau apărate de Armata a III-a Română,
comandată de generalul M. Aslan. De-a lungul fluviului, de la gura
Oltului până la Oltenița, erau răspândite trupe de infanterie și
cavalerie, cu scop de observare și apărare: Divizia 17 la
Turtucaia, Divizia 9 la Silistra, Divizia 19 la Bazargic şi Corpul
24 rus între Constanța şi Medgidia, aproximativ 110. 000 de
oameni, marea parte a armatei fiind dislocată în Transilvania.
Unitățile din Dobrogea erau formate în majoritate din oameni în
vârstă, care fuseseră mobilizați de scurt timp și care primiseră
armament vechi, cu care românii se luptaseră în Războiul de
Independență, câștigat în 1878.
Soldați evacuați Foto: Wikipedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În schimb, bulgarii aveau una
dintre cel mai bine dotate tehnic unități militare care, în vara
anului 1916, a fost întărită cu 2 divizii turcești, 4 regimente
germane de infanterie şi cavalerie, cu un număr de baterii germane
şi austriece şi o flotilă de monitoare austriece ancorată în
apropiere de Ruse. Forţele bulgaro-germano-turce erau, la rândul
lor, împărţite în două grupări: una la est (Vama-Bazargic), cu
misiune defensivă, şi cealaltă la vest (Bazargic-Turtucaia), cu
misiune ofensivă – erau comandate de către feldmareşalul August
von Mackensen, care era supranumit „spărgătorul de fronturi“.
De
la „Mici încăerări“ la „Inamicul a ocupat Turtucaia“
Turtucaia
era considerat a fi „un cap de pod“ pe malul drept al Dunării cu
rol defensiv, de apărare atât a liniei de comunicații spre
Silistra, cât şi a trecerii peste marele fluviu. În realitate, la
Turtucaia nu exista nicio trecere fizică peste Dunăre, deși
Cartierul General al României a dorit să construiască un pod de
bărci peste Dunăre imediat după declararea războiului, care urma
să lege Turtucaia de Oltenița, dar s-a renunțat la acest plan. Un
astfel de pod era o țintă sigură pentru inamic, care l-ar fi pus
imediat la pământ cu artileria grea. Totuși, au amenajat unul la
Isaccea, fiind locul pe unde au trecut militarii ruși, care ne erau
aliați, din Basarabia în Dobrogea. Turtucaia a rămas astfel
izolată din punct de vedere militar, cu un râu lat în spate și
fără comunicații sigure cu celălalt mal. Militarii aduși aici
trebuiau să reziste cât mai mult timp, până la sosirea trupelor
de concentrare româno-ruse, iar când rezistența nu ar mai fi
posibilă, garnizoana să se retragă la Silistra, așa cum erau
ordinele venite din partea Statului Major. Realizând care este
punctul slab al defensivei, feldmareșalul Mackensen a dat marea
lovitură.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Încleștarea de la Turtucaia Foto: Pictură de Dimităr Ghiugenov
Între
timp, nimic nu avea să prefigureze ceea ce urma să se întâmple.
Marele Cartier General transmitea românilor comunicate optimiste
prin intermediul presei, în care vorbea de faptul că toate
atacurile întreprinse la Turtucaia au fost respinse. „Avem motive
puternice să ne închinăm cu respect şi admiraţiune înaintea
celor ce au organizat Capul de pod de la Turtucaia şi slăvim odată
mai mult vitejia ostaşilor care au respins într’o singură zi 10
atacuri date de un inamic superior în număr“, completa presa.
Lucrurile s-au schimbat după 12 zile când Marele Cartier General a
anunțat prin comunicatul oficial nr. 11 din 25 august 1916, că
„Inamicul a ocupat Turtucaia“. Pe frontul de nord și nord-vest,
veștile erau ceva mai îmbucurătoare: „Mici încăerări în care
detașamentele înaintate inamice au fost respinse“.
Imagini din timpul Primului Război Mondial Foto: Profimedia
Trecuseră
doar 12 zile de când România era în război, iar Turtucaia a căzut
în mâinile inamicului după cinci zile de luptă. Au fost luați
prizonieri 480 de ofițeri și 28.000 de soldați. Cu toate acestea,
scria presa, „perderea Turtucaei nu trebue să ne tulbure. Nu
spunem aceasta cu scopul de a ne face curaj, ci din credința
puternică ce-o avem că mai departe de Turtucaia dușmanii vor găsi
cele mai formidabile întăriri peste care nu vor putea trece.
Războiul e un lanț de victorii și pierderi. Întărindu-ne
puternic frontul în dosul Turtucaei și trecând apoi, la momentul
favorabil, la ofensivă, la scurtă vreme vom fi departe în inima
Bulgariei. Vom avea atunci și meritul de a fi pus capăt faimei lui
Mackensen“, se amăgeau românii.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Dobrogeni
înhămați la plug
În
inima Bulgariei n-au intrat niciodată. Ba mai mult, după lupte
grele care s-au dat în Dobrogea, în cele din urmă orașul
Constanța a fost cucerit, ca de altfel toată provincia, care a
rămas sub ocupaţie străină până în decembrie 1918. Au fost
violuri, crime, distrugeri, iar autorii
au fost deopotrivă germani, bulgari şi turci. În timpul ocupației,
statuia lui Ovidius, din Constanţa, a fost doborâtă de bulgari cu
frânghii trase de doi bivoli şi, dacă nu erau opriţi de către
nemți, ar fi fost distrusă. După plecarea lor, statuia a fost
repusă pe alt amplasament. „Constănțenii erau umiliți. Fiind
siliți să cânte în batjocură «La arme» sau «Deşteaptă-te,
române!» ca să poată fi apoi huiduiţi şi bătuţi de bulgarii
civili de prin oraş, din cauza acestor cântece“, consemna
prefectul orașului. Tot în batjocură, dobrogenii erau înhămaţi
să care apă şi chiar să tragă la plug.
Povestea celei mai vechi nave a României: canoniera „Eugen Stihi“ rugineşte la cheu. Poartă numele unui erou de la Turtucaia
Soldați bulgari în Dobrogea Foto: Profimedia
Cruzimea
bulgarilor a început însă la Turtucaia. „Nici o armată din lume
nu s’a purtat cu atâta ferocitate faţă de adversar, cum s’au
purtat Bulgarii faţă de ostaşii români la Turtucaia. Bulgarii
n-au ocupat oraşul nici prin bravură,
nici prin curajul lor, ci pur şi simplu prin superioritatea lor
numerică. După ocuparea oraşului, orice armată civilizată s’ar
fi mulţumit să captureze pe supravieţuitorii bravei garnizoane.
Bulgarii, ruşii, s’au dedat la atrocităţi. Și aici începe
sălbăticia bulgară. Bătălia de la Turtucaia a pus mai mult ca
oricând într-o lumină vie instinctele de bestie feroce a neamului
bulgăresc. De-acum ştim că în faţa noastră n-avem o oaste
civilizată, ci hoarde de sălbatici, bune de-a fi stârpite.
Masacrarea prisonierilor noştri la Turtucaia cere sânge. Răsbunarea
nu va întârzia şi va face pe bulgari să urle de durere“, scriau
jurnaliștii ziarului
„Universul“.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ajutați
de o santinelă germană de la Câmpina
Unii
prizonieri au reușit să fugă. După cum anunța ediția de seară
a ziarului „Universul“ din 25 octombrie, trei soldați români
făcuți prizonieri de bulgari la Turtucaia au reușit să fugă
dintr-un lagăr din apropierea Sofiei și au ajuns în Capitală. Ei
au reușit să scape mituind o santinelă germană care vorbea
românește și lucrase la exploatările petrolifere de la Câmpina.
Statuia lui Ovidius dată jos de pe soclu Foto: Colecție Radu Cornescu
Din știre aflăm că soldații „au trecut apoi prin toată
Bulgaria, cu piciorul și cu calea ferată, dîndu-se drept soldați
germani cari se întorc la front. Aproape de Dunăre, ei au reușit
să prindă cai și au trecut Dunărea înot între Turtucaia și
Silistra. Unul din ei a venit să comunice unui funcționar al nostru
vești de la fiul său, care și el este prizonier lângă Sofia, și
s-a întors dimineață să-și găsească regimentul la Brăila,
vroind să se ducă din nou pe front“.
Turtucaia, locul unde armata română a suferit o grea înfrângere Foto: Arhivă
Povestea tânărului comandor care a murit apărând Dobrogea. Eugen Stihi, marinar martir în timpul Primului Război Mondial, înhumat la Călăraşi
Câțiva
au reușit să scape înainte de a fi luați prizonieri. În ziarul
„Dimineața“ se povestește de faptele de vitejie a doi caporali.
„Unul dintre ei, Vasile Anastase, după ce a luptat voinicește la
Turtucaia, cînd urmînd ordinului de retragere s’a văzut jos în
port, mitraliat de germano-bulgari, a luat o barcă, a îmbarcat pe
cei 18 soldați de sub comanda sa, a mai luat și patru răniți și,
sub focul inamic, i-a adus pe toți cu bine pe malul de la Oltenița.
Cel de-al doilea, Stan Marin, l-a salvat cu prețul vieții lui pe un
locotenent, George Economu. Amîndoui, și locotenentul și el, au
căutat să scape la Turtucaia de bulgaro-germani, trecînd Dunărea
înot sub ploaia de gloanțe a inamicului. Ajunși aproape de malul
nostru, au dat în curentul unor șlepuri cari se aflau ancorate
acolo. Locotenentul Economu se simțea istovit de puteri și
amenințat să fie dus de curent sub șlepuri. Focul inamic nu dădea
răgaz nici o clipă. Caporalul Stan Marin însă, cu un sînge rece
admirabil, s’a urcat pe șlep, a luat o funie, a făcut dintr’însa
un nod rulant și prinzînd pe locotenent l’a scos la mal“,
relata ziarul.
„Cine
știe“: strigătul de ajutor
Acasă,
românii își căutau soldații care fuseseră în luptă. Mai multe
ziare ale acelei perioade publicau sute de anunțuri în care cei
rămași acasă încercau să dea de urma militarilor de pe front.
Sub titlul „Cine știe“, cu mențiunea că „publicațiunile la
această rubrică se fac în mod gratuit“, ziarele încercau să
ajute ca mamele, tații, iubitele să dea de urma celor dispăruți.
„Soția soldatului dispensar Ilie Zwilling din regimentul 80,
batalionul IV, compania 18, Turtucaia, roagă pe toți acei cari au
vreo cunoștiință despre soarta lui să comunice la adresa calea
Plevnei No. 222“, „Familia soldatului brancadier Georgescu Vasile
Gheorghe, din regimentul 80 infanterie, compania IV, roagă pe
oricine știe ceva despre dînsul să comunice soției sale Paulina
Georgescu, str. Viitor No. 11“, „Soția și mama plutonierului
David Goldstein din reg. 76, bat. IV, care a luat parte la lupta dela
Turtucaia, roagă din suflet pe cei cari le-ar putea da vre-o știre
despre dînsul să le comunice, strada Gîndului No. 15“, „Bătrînii
părinți ai soldatului Schneckenberg Hens (Hermann) din reg. 6
artilerie, divizionul obuziere, bateria VII, care la izbucnirea
războiului se afla la Turtucaia, roagă din suflet pe toți acei
cari știu ceva despre unicul lor fiu, a le comunica pe adresa B.
Feldberg, București, str. Alex. Orăscu 6“, „D-na Rosa Groper
din strada Libertăței 7, roagă pe cunoscuții și camarazii
fratelui ei Jacques zis Groz Haim Iancu, dispensat în reg. inf.,
bat. 4, comp. 15, care a luptat în Turtucaia, dacă au vreo știre
despre dînsul să binevoiască a le comunica“. Și ca aceste
anunțuri mai erau alte câteva sute.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-09-26T14:54:09.480Z”,”page”:{“created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stil-de-viata/magazin/turtucaia-capcana-in-care-a-intrat-armata-romana-2559744.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”turtucaia-capcana-in-care-a-intrat-armata-romana-2559744.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/turtucaia-capcana-in-care-a-intrat-armata-romana-2559744.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
