La 116 ani de la nașterea sa, numele lui Arsenie Boca continuă să atragă numeroși pelerini, în locurile în care călugărul numit „Sfântul Ardealului” și-a petrecut prima parte a vieții. Mănăstirile Prislop și Brâncoveanu, dar și satul natal Vața de Sus păstrează însă numeroase controverse.
Arsenie Boca la Sâmbăta de Sus. Foto: Wikipedia.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În 29 septembrie se împlinesc 116 ani de la nașterea duhovnicului Arsenie Boca (1910–1989), fost stareț al mănăstirilor Prislop din Silvașu de Sus, județul Hunedoara, și Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, județul Brașov, fost deținut politic în anii ’50 și trecut în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă Română.
Arsenie Boca a fost canonizat în 2024, prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub numele de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, și este prăznuit în fiecare an la 28 noiembrie, data morții sale.
Încă din anii trecuți, fostul duhovnic de la mănăstirile din Hunedoara și Sâmbăta de Sus a fost numit de credincioși „Sfântul Ardealului”, iar așezămintele unde acesta a slujit la mijlocul secolului trecut au devenit locuri de pelerinaj pentru numeroși români.
În ultimii ani, și satul Vața de Sus, locul natal al duhovnicului a intrat pe traseul pelerinilor, care ajung aici în număr mare în preajma zilei sale de naștere. Toate locurile legate de călugărul ortodox au păstrat povești neobișnuite.
Pelerinaje la călugărul din Munții Făgăraș
Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus a fost ridicată la sfârșitul secolului al XVII-lea de Constantin Brâncoveanu, domnitor al Țării Românești între 1688 și 1714. Aflată la poalele Munților Făgăraș, pe valea Sâmbetei, mănăstirea a devenit loc de pelerinaj pentru numeroși credincioși încă de la începutul anilor ’40, atunci când tânărul ieromonah Arsenie Boca, intrat în călugărie în 1939, ajunsese aici după o perioadă petrecută într-o sihăstrie de la Muntele Athos.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
1/9
Mănăstirea Sâmbăta de Sus Foto Daniel Guță, ADEVĂRUL jpg
Într-o declarație dată în 17 iulie 1945, în arestul din Râmnicu Vâlcea, unde fusese adus pentru a fi anchetat, acesta relata că în primul an la Mănăstirea Brâncoveanu fusese singurul călugăr de acolo, iar în 1940 mai ajunsese un călugăr, care devenise și preot al mănăstirii. În acei ani, în care România era tulburată de război, de pierderea teritoriilor, de crizele politice și sociale, mănăstirea de pe Valea Sâmbetei a devenit refugiu spiritual pentru tot mai mulți români, iar în centrul acestui fenomen se afla „sfântul” de la Sâmbăta, așa cum era numit atunci Arsenie Boca.
„Într-o iarnă, probabil prin 1941, ne trezim cu o avalanşă de oameni de toate vârstele şi treptele, năpădindu-mă să stau de vorbă cu ei despre necazurile lor. Aci m-am trezit să fac duhovnicie cu oamenii, deşi nu eram preot. Ştiam că tot ce păţesc oamenii li se trage de pe urma greşelilor sau păcatelor. Pentru asta sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire. De alte gânduri şi rosturi sunt străin”, afirma călugărul în declaraţia autobiografică păstrată în arhivele CNSAS.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Chilia lui Arsenie Boca, pe potecile partizanilor anticomuniști
Apropiații săi își aminteau că Arsenie Boca ducea la mănăstirea din Făgăraș o viaţă extrem de severă și se arăta riguros şi exagerat în pretenţii de viaţă curată, de post și de rugăciune.
„Pentru sine a început să scobească în stânca muntelui, la înălţimi mari, o celulă, unde voia să se retragă şi să trăiască izolat de lume”, nota un informator al Securității, care îl cunoscuse pe duhovnic.
La Mănăstirea Brâncoveanu, câteva locuri continuă să amintească de călugărul care a viețuit aici în anii ’40. Unele, cum este curtea, împodobită cu vase de flori și monumente de piatră, s-au păstrat aproape neschimbate ca în fotografiile în care Arsenie Boca era înfățișat aici, în urmă cu opt decenii.
La cinci–șase kilometri mai sus de mănăstire, pe Valea Sâmbetei, călătorii găsesc și chilia săpată în stâncă, într-un loc greu accesibil, care l-ar fi găzduit pe călugăr. La poalele versantului, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală, trecând munții prin Fereastra Mare a Sâmbetei. Locul folosit vreme îndelungată de ciobani și fugari pentru a ajunge în sudul Carpaților era, în primii ani de comunism, controlat de grupările de partizani anticomuniști care acționau în Munții Făgăraș și care, potrivit autorităților vremii, ar fi beneficiat și de ajutorul călugărilor de la Mănăstirea Brâncoveanu.
Mănăstirea Prislop, preluată de la greco-catolici, revitalizată de Arsenie Boca
Arsenie Boca a fost mutat în toamna anului 1948 la Mănăstirea Prislop, în Țara Hațegului, la scurt timp după ce lăcașul, aflat până atunci în administrarea greco-catolicilor, fusese preluat de Biserica Ortodoxă Română. În acel an, regimul comunist aflat la putere a scos în afara legii Biserica Greco-Catolică din România. Preoții și călugării greco-catolici care au refuzat trecerea la ortodoxie au fost arestați, iar lăcașurile de cult au fost confiscate și atribuite Bisericii Ortodoxe Române.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Biserica Greco-Catolică a fost suprimată din 1948 și încorporată Bisericii Ortodoxe Române, deși cu zece ani înainte avea în grijă 1.725 de biserici, unde slujeau aproape 1.600 de preoți, iar numărul credincioșilor se ridica la peste 1.400.000, arăta un raport păstrat în arhivele CIA. Până în noiembrie 1948, circa 600 de preoți greco-catolici au fost arestați.
Represiunea a continuat în anii următori. Memorialul Sighet arată că, în 24 mai 1950, patru episcopi și 21 de preoți greco-catolici, arestați încă din 1948 și închiși la Mănăstirea Căldărușani, au fost transferați la închisoarea din Sighet. În perioada 1950–1955, la Sighet au fost încarcerați 16 episcopi catolici, dintre care zece greco-catolici și șase romano-catolici.
Sfântul Ioan de la Prislop, pomenit la mănăstire. Legende stranii despre călugărul lui Mihai Viteazul
Unele note secrete din arhivele CIA arătau că, la începutul anilor 1950, în România funcționau închisori și lagăre în care erau internați preoți, la Ploiești și Vlăhița. Sute de preoți au fost trimiși să muncească la Canalul Dunăre–Marea Neagră, indica un alt document din acea vreme, însă nu doar clericii greco-catolici au fost victime ale represiunii. Și Arsenie Boca s-a aflat printre reprezentanții Bisericii care au suferit calvarul anchetelor, detenției și muncii forțate din anii ’50.
În primii ani de la mutarea lui Arsenie Boca la Prislop, mănăstirea a trecut prin lucrări ample de renovare, conduse de acesta, într-o perioadă în care continuase să fie prigonit și urmărit de autoritățile regimului comunist. Câteva dintre construcțiile din curtea ei, cum sunt clopotnița și saivanul „dacic”, cu un aspect aparte, au fost clădite chiar de Arsenie Boca.
Mormântul călugărului, loc de pelerinaj după 1990
Arsenie Boca a slujit aici până în 1959, când obștea mănăstirii de maici a fost împrăștiată, iar lăcașul a fost transformat într-un azil. Cel mai căutat loc de la mănăstire a rămas mormântul duhovnicului, unde mulți dintre credincioși vin pentru a se reculege și pentru a se ruga, încredințați că primesc ajutorul dorit de la cel pe care îl numesc „Sfântul Ardealului”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
1/16
Pelerinaj la manastirea Prislop. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Fenomenul pelerinajelor s-a extins mai ales după 1990, încurajat de povestirile despre viața călugărului și despre minunile atribuite acestuia. În numeroase relatări recente, Arsenie Boca era descris ca fiind un personaj fabulos, capabil să facă minuni și să prevadă viitorul. Unii români care susțineau că l-au cunoscut, afirmau că acesta ar fi continuat să facă miracole chiar și după moartea lui.
„La înmormântare, când s-a întors sicriul cu 180 de grade, pentru a pleca spre cimitir, am văzut foarte clar cum părintele Arsenie a deschis ochii! I-am văzut clar ochii albaştri. Eram foarte aproape de sicriu. Când am auzit că şi alţii au văzut acest lucru, am înţeles că nu a fost o nălucire”, relata o călugăriță citată într-una din cărțile despre duhovnic. Astfel de relatări au fost folosite în numeroase cărți, reviste și articole despre călugăr, iar popularitatea lor a atras tot mai mulți pelerini la Prislop.
Zamfira, născută Julieta Constantinescu (1925 – 2005), stareța Mănăstirii Prislop și cea care i-a fost alături în ultimele patru decenii ale vieții lui, a negat veridicitatea mărturiilor exagerate despre călugăr.
„Un lucru care trebuie lămurit este ciudata apucătură a unor așa-ziși credincioși, care pretind că îl cunosc de nu știu când pe părintele (deși ar fi trebuit să aibă cel puțin 70 de ani să îl fi putut cunoaște la Mănăstirea Sâmbăta) și care cred că au ei datoria să-l facă ei cunoscut pe părintele. Adună ziceri sau predici de-ale părintelui pe care le mai modifică și le amestecă cu predici făcute de ei, scot texte din contexte, copiază de pe unde pot prima schiță a Cărării, le multiplică și în felul acesta își fac o sursă de câștig, inducând în eroare suflete simple și necunoscătoare”, arăta stareța Zamfira, la finalul volumului „Cărarea împărăției”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Locul natal al lui Arsenie, căutat de pelerini
În ultimii ani, alături de mănăstirile Prislop și Brâncoveanu, și satul natal al lui Arsenie Boca a devenit loc de pelerinaj pentru mulți români, care se întâlnesc aici mai ales în jurul zilei sale de naștere. Arsenie Boca s-a născut la 29 septembrie 1910 în Vața de Sus, județul Hunedoara, un sat din Munții Zarandului, aflat la circa 20 de kilometri de orașul Brad și cunoscut pentru stațiunea sa cu ape termale.
Numit Zian la naștere, a fost fiul unui cizmar pe nume Iosif Vălean și al Creștinei. Părinții săi s-au căsătorit în 1909, când Iosif avea 28 de ani, iar Creștina 17 ani. În vremea în care tânăra era însărcinată, soțul ei plecase în Statele Unite ale Americii pentru a munci, iar la întoarcere cei doi s-au despărțit, divorțând în 1922. Arsenie s-a mutat la Brad, pentru a învăța la Liceul „Avram Iancu” din localitate, iar ulterior a părăsit locurile natale pentru a continua studiile la Academia Teologică din Sibiu.
Controversele casei părintești a lui Arsenie Boca. Unde s-a născut și a copilărit „Sfântul Ardealului”
„În cursul teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile. Eram şi bursier. Mamei nu i-am cerut niciun ajutor şi nici nu mă înduram, întrucât era divorţată de tata, iar eu eram dat tatii prin sentinţa de divorţ, ca fiind, pe baza meseriei, mai sigur că mă va da la şcoală”, scria Arsenie Boca, potrivit declaraţiei date Siguranţei statului în 1945, aflată în arhivele CNSAS.
După 1990, locul unde s-ar fi născut Arsenie Boca a fost identificat ca fiind Dealul Bujoara, aflat la marginea satului Căzănești, comuna Vața de Jos. Aici, un vechi sălaș ridicat din lemn, pe fundație de piatră, o cămăruță folosită ca adăpost pentru păstori, a devenit cunoscut ca fiind „casa lui Arsenie Boca”. Localnicii din Căzănești relatau că nu l-au văzut vreodată pe Arsenie Boca acolo și nu își amintesc ca familia lui să fi trăit pe Dealul Bujoara, dar este cert că acesta ar fi locuit în copilărie undeva în comună.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
1/13
Locul natal al lui Arsenie Boca, unde ar fi fost și casa lui Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (4) JPG
În ultimii ani, în jurul căsuței acoperite cu portretele duhovnicului au fost ridicate o biserică și un schit, iar drumul forestier spre locul căutat datorită lui Arsenie Boca a fost reamenajat și marcat, pe ultimii kilometri, cu troițe și icoane. În 2022, terenul de 8,5 hectare de pe Dealul Bujoara fusese pus în vânzare, printr-o agenție imobiliară, cu prețul de trei milioane de euro, în anunț fiind menționat în mod eronat că este vorba despre terenul pe care s-ar fi aflat „casa lui Arsenie Boca”.
În trecut, aici, o asociație condusă de un preot din Timișoara plănuia construirea unei mănăstiri, indicând că acesta ar fi locul nașterii lui Arsenie Boca. Localnicii spun că este dificil de stabilit dacă aici s-a născut cu adevărat călugărul, dar sunt mulțumiți că turiștii le vizitează satul. În următorii ani, numărul pelerinilor este așteptat să crească, odată cu finalizarea lucrărilor la „Drumul Regelui”, o șosea montană de 17 kilometri, construită pentru a lega, prin Munții Zarandului, satele comunei Petriș, aflată pe Valea Mureșului, de Vața de Sus.
Șoseaua a primit numele „Drumul Regelui”, datorită legendei că vechiul său traseu forestier, care trece și prin Căzănești, ar fi fost folosit, în perioada interbelică, de familia regală a României pentru a se deplasa de la Castelul din Săvârșin, aflat pe Valea Mureșului, în vecinătatea comunei Petriș, la stațiunea termală Vața. La fel ca în cazul „casei lui Arsenie Boca”, nu există documente și mărturii care să confirme nici această legendă.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” async src=\”//widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/travel-forum-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” async src=\”//widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/travel-forum-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-09-28T07:57:37.225Z”}},”last_changed”:”2026-09-28T23:01:12.254Z”,”page”:{“created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stil-de-viata/magazin/secretele-locurilor-de-pelerinaj-ale-lui-arsenie-2560359.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”secretele-locurilor-de-pelerinaj-ale-lui-arsenie-2560359.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/secretele-locurilor-de-pelerinaj-ale-lui-arsenie-2560359.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
