Și
după aproape două milenii, Edificiul Roman cu Mozaic continuă să fascineze și
să își descopere, treptat, secretele. El își așteaptă vizitatorii pentru a spune o poveste fără seamăn: aici, în
provincia de la capătul Imperiului Roman, exista un oraș măreț, Tomis, care era deopotrivă un centru
comercial, administrativ, religios și cultural.
Edificiul Roman cu Mozaic în anul 1967 Colectie Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
În plin
regim comunist, odată cu perioada de dezvoltare urbanistică a orașului
Constanța, zona din imediata apropiere a Sfatului Popular a devenit un muzeu în
aer liber. Edificiul Roman cu Mozaic, termele din apropiere de Poarta 1,
cartierul rezidențial din Parcul Catedralei, segmente ale zidului de incintă
romano-bizantin sunt doar câteva repere ale înfloritoarei așezări de altădată
de la Pontul Euxin. Doar în vara anului 1959, presa vremii menționa descoperirea a aproape
100 de focare arheologice. „Numeroase străzi pavate, canale, fântâni, apeducte,
fundații de temple, coloane, capitele, inscripții, vase ceramice și de sticlă,
statuete de bronz și de teracotă“, consemna ziarul local „Dobrogea Nouă“.
V.Canarache, A.Radulescu si V. Vîlcu Colectie Muzeul de Istorie si Arheologie
Vis
de arheolog
Marea
revelație a arheologilor constănțeni a fost „focarul arheologic din Piața
Ovidiu, pe faleza care desparte orașul de port. Două lovituri de cazma, date de
un muncitor care săpa groapa pentru fundația unui bloc, au atins un zid antic.
A treia lovitură n-a mai fost dată, fiindcă pe locul respectiv a și apărut
arheologul de serviciu – tânărul profesor Adrian Rădulescu. Cu aceasta începe
de fapt filmul descoperirii unui mare edificiu roman și, implicit, a prețiosului
mozaic“, scria ziarul „Flacăra“. Zidul de nord-est al edificiului, conservat pe o înălțime
de aproximativ cinci metri, a fost primul care a fost descoperit. Partea
spectaculoasă a descoperirii a venit însă atunci când în pământul din fața
zidului au apărut mici cuburi de piatră colorate. Ele aveau să anunțe marea
descoperire.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Peste mulți ani, Adrian Rădulescu își aducea aminte de acea
perioadă unică în viața unui arheolog: „De o parte și de alta a muzeului
actual, în vara anului 1959 se făceau săpături pentru un bloc. Șanțuri peste
șanțuri tăiau ziduri vechi. În cea mai puternică spărtură dintr-un zid, la
temelie, am găsit tesseraele unui mozaic“. Imediat, l-a anunțat pe Vasile
Canarache, directorul Muzeului Regional al Dobrogei. „După lucrări care au durat
opt ani s-a ajuns la mozaicul pe care îl cunoaște toată lumea“.
Dată
fiind însemnătatea descoperirii, au fost invitați toți arheologii din țară la o
sesiune științifică și au fost sesizate forurile superioare în vederea
consolidării și restaurării întregului monument, precum și eventuala încadrare
a sa în noul plan de sistematizare a orașului Constanța – toate cu gândul de a organiza un mare muzeu în aer liber
pe coasta de vest, în spatele Pieței Ovidiu.
Edificiul Roman cu Mozaic Colectie Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta
Mozaicul,
protejat cu stuf
Monumentul
s-a dezvelit treptat, de-a lungul mai multor ani: zidul de nord-est, mozaicul,
vestibulul, încăperile boltite. Un arheolog a exclamat: „Colosal! Parcă am
dezveli Pompeiul!“.
Operațiunile
de conservare și restaurare s-au desfășurat, o bună perioadă de timp, în
paralel cu săpăturile. De această sarcină dificilă s-a ocupat arhitectul Paolo
Mazzoni, specialist din cadrul Oficiului de piatră dură din Florența. Mozaicul
a fost curățat de pământ și protejat cu panouri din stuf. Odată cu venirea
iernii, peste mozaicul conservat a fost ridicată o construcție temporară, din
lemn. Arheologii au dorit să reconstruiască exact imaginea edificiului din
Antichitate, însă în absența unor informații legate de acoperiș și de laturile de
nord-est și de sud-vest s-a evitat reconstituirea părții superioare a terasei
dinspre oraș.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
După
fixarea traseului de vizitare pe latura de sud-vest a edificiului, pe un sistem
de piloni mici, pentru a ridica nivelul de la care turistul să poată privi
mozaicul, porțiunile care nu aveau mozaic au fost umplute cu o șapă de beton
foarte fină, iar golurile mici au fost umplute cu un mortar făcut din ciment
alb, pulbere de marmură și oxizi colorați, pentru a fi parte din nuanțele
predominante ale mozaicului. La final, întreaga suprafață mozaicată a fost
spălată și curățată cu perii speciale.
Simbolul
ascuns
Covorul
cu mozaic se întindea pe toată suprafața sălii. Porțiunea care era așezată pe
terasa tăiată în faleză s-a păstrat cel mai bine, iar restul s-a prăbușit,
odată cu bolțile încăperilor de dedesubt, putând fi recuperate doar o mică
parte din bucățile prăbușite. În prezent, mai poate fi admirat mozaicul pe o
suprafață triunghiulară cu laturile de aproximativ 50 de metri pe 16 metri,
acoperind o arie de aproximativ 450 de metri pătrați.
Adrian Radulescu pe santier Colectie Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Mozaicul
cuprinde motive de încadrare – cum ar fi banda monocromă, valul etrusc, dinții
de lup, funia simplă – și centrale, cele care continuă să fascineze și după
milenii. Pe terasa mozaicului putem admira cercuri, hexagoane, romburi,
pătrate, cruci, zale împletite, ramuri de iederă, flori, plante, opaițe, dar și
un porumbel alb, un binecunoscut simbol creștin. „Ceea ce ne îndeamnă să
considerăm că are cu adevărat o valoare simbolică este unicitatea sa în
întregul tablou. Cu toate că, în ansamblu, covorul respectă cu strictețe
valoarea simetriei, aici avem un singur motiv de acest fel, stingher, pierdut
printre frunzele de iederă ce ies din vasul stilizat. Este parcă ascuns. Numai
un ochi bine format îl poate observa. Acest mod de reprezentare ar justifica
intenția introducerii unui element creștin, subtil, într-un ansamblu păgân,
dominat încă de zeități romane protectoare, după cum sugerează fragmentele
sculpturale descoperite între dărâmături“, scrie în volumul „Edificiul cu
mozaic din Tomis în context urbanistic și portuar“ Irina Sodoleanu, nepoata
fostului director al muzeului, Adrian Rădulescu, ilustrul istoric care a fost
părtaș la descoperirea edificiului.
Exteriorul edificiului FOTO MINAC
Vasile Canarache, vizionarul care a făcut din Constanţa un oraş istoric: „Când mergi mai adânc cu plugul pe ogoare, găseşti urmele veacurilor trecute“
Pereții
edificiului erau acoperiți de marmură, așa cum au tras concluzia specialiștii,
din orificiile săpate în blocurile de calcar ale zidului de sud-vest, precum și
plăcile fragmentare căzute pe pavimentul cu mozaic. Acest lucru denotă legătura
pe care o avea provincia cu Imperiul Roman, acolo unde, în majoritatea edificiilor de
lux publice sau private, se remarca interesul acordat de arhitecți pentru
spațiul interior.
Cele
trei terase
Edificiul
cu Mozaic din Tomis, despre care
specialiștii spun că a fost ridicat la finalul secolului III d.Hr., era un fel de „carte de vizită“ a orașului vechi, capitala Scythiei, provincie situată la granița Imperiului Roman. „Ridicat în fața cheurilor portului
tomitan, el era prima imagine care întâmpina ambarcațiunile cu negustori sau
călători străini, transmițând o adevărată declarație de putere: «Și la
granițele imperiului există lux și măreție, pentru că și teritoriul acesta tot
parte din imperiu este!».
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Pentru orașul vechi, complexul reprezenta principalul
hub comercial și centru social-politic și administrativ situat în centrul
așezării. În încăperile boltite, care erau depozite portuare, intrau și ieșeau
mărfurile de import-export tranzitate prin portul tomitan, în timp ce etajul
superior, marea sală cu mozaic, era destinat activităților care marcau viața
publică tomitană“, explică, pentru „Weekend Adevărul“, Irina Sodoleanu, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și
Arheologie Constanța.
Prima
terasă, care făcea legătura cu orașul, se afla la o înălțime de peste 12 metri
față de nivelul mării. Suprafața sălii, de aproximativ 200 de metri pătrați,
era acoperită de un mozaic policrom. Pe latura de sud-vest a sălii se afla un
vestibulum, care făcea legătura între primele două terase și nivelul orașului
antic. Sala era închisă pe toate laturile și acoperită probabil cu un acoperiș
ușor, ipoteză formulată de specialiști, care apreciază că delicatul mozaic de
pe paviment nu ar fi putut rezista în condițiile de la Tomis fără a avea niciun
fel de protecție. Pe peretele din nord-est, în centru era o intrare în sala cu
mozaic. Ea a fost zidită într-o etapă ulterioară de funcționare și folosită
apoi ca nișă decorativă. Spre dreapta, între doi pilaștri, a fost amenajată o
tribună din trei rânduri de blocuri mari de piatră fasonate. În colțul de sud
se deschidea cea de-a doua intrare în sala cu mozaic.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Model în detaliu FOTO MINAC
Nivelul
inferior al clădirii se situa pe o a doua terasă amenajată în taluzul falezei
și cuprindea 11 compartimentări boltite, orientate cu fața spre mare. Cea de-a
douăsprezecea încăpere boltită avea intrarea către o stradă care cobora spre
port de-a lungul laturii mici a edificiului. În fața șirului cu magazii boltite
se deschidea o piațetă din care s-a mai păstrat un rest de pavaj din dale de
piatră. Într-o singură încăpere s-au descoperit sub dărâmături amfore ce
conțineau rășini, gudron, colofoniu, cuie și nituri de fier, ancore.
Cu
aproximativ cinci metri mai jos de terasa a doua, la limita dinspre port a
piațetei se ridica ultimul nivel al complexului monumental. Latura de nord-est
era și zid de susținere pentru piațetă. În fața portului antic se desfășura un
șir de nouă încăperi boltite, conservate parțial, aproape distruse de
construcțiile moderne. Inițial, aceste depozite se deschideau direct către
port, iar de-a lungul zidului se afla un canal care aduna apele pluviale și le
deversa mai departe, în mare.
„Pilon al rețelelor comerciale“
Existența
unui astfel de edificiu, care avea atât un rol comercial, dar care era și un
loc al întrunirilor publice din vechiul Tomis, trebuie înțeleasă în contextul
legăturilor pe care această provincie le avea cu restul imperiului din care
făcea parte. „După reorganizarea Imperiului târziu, Tomis, capitală a
provinciei Scythia, a devenit principalul port regional prin care se desfășurau
ample operațiuni comerciale. Produse de lux provenite mai ales din Imperiul de
est își găseau locul pe piețele de desfacere regionale, trecând granițele și
mai departe spre barbaricum. Inventarul arheologic descoperit la Edificiul cu Mozaic
oferă o imagine a conținutului acestor importuri concentrate în depozitele
boltite: amfore cu diferite tipuri de rășini (colofoniu, smirnă etc.),
materiale de construcții (cuie, nituri și lingouri din fier), ceramică fină
etc. Tot Edificiul
cu Mozaic este punctul de plecare al produselor locale, devenind astfel unul
dintre pilonii rețelelor comerciale din interiorul imperiului, cât și un punct
de legătură între lumea civilizată și lumea de peste granițe“, povestește Irina
Sodoleanu.
Vremea când Dobrogea era un imens şantier arheologic: „Îmi îndesam mâinile în săpătură cu speranţa să găsesc ceva din istoria neamului meu“
Restaurator italian
Istoria
Edificiului Roman cu Mozaic încă se scrie. La aproape jumătate de secol de la
deschiderea punctului muzeal, perioadă în care timpul care a trecut a lăsat
urme adânci asupra clădirii de protecție, s-a impus reabilitarea lui. Vreme de
cinci ani, edificiul a fost închis publicului. Valoarea totală a proiectului a
fost de 14.362.838 de lei, din care contribuția Uniunii Europene este de
12.188.922 de lei. De restaurare s-a ocupat firma italiană Giano Restauri.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Edificiul
s-a deschis spre finalul anului trecut, chiar de Ziua Dobrogei, la 14 noiembrie.
„S-a lucrat foarte mult pe conservare, pe curățarea covorului. Acolo unde a
fost cazul, și aceste mici pietricele, aceste tessere au fost dislocate, s-au
făcut și intervenții de restaurare. Un italian a fost cel care în anii ’70 a
lucrat efectiv la restaurarea covorului alături de echipa de români, iar în
cadrul acestui proiect, v-am spus, a pus foarte mult accentul pe tot ceea ce
însemna conservarea și curățarea pavimentului și de asemenea dotarea clădirii
cu elemente moderne“, a spus Delia Roxana Cornea, directorul Muzeului de
Istorie și Arheologie din Constanța.
Ediciul Roman cu Mozaic după restaurare
Clădirea
din geamuri, care protejează edificiul, oferă o priveliște amplă asupra
portului și asupra zonei Constanței la malul mării, dar, pe de altă parte,
spune ea, are și un defect: permite foarte ușor razelor solare să treacă, lucru
ce a făcut ca de-a lungul timpului să se creeze un efect de seră care s-a
dovedit a fi nociv pavimentului. „De aceea a fost nevoie de o reabilitare a
clădirii de protecție, de o climatizare adecvată, dotarea cu tot ce înseamnă
elemente de protecție la geamuri, de asemenea consolidări și restaurări acolo
unde a fost cazul“, a adăugat Delia Roxana Cornea.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Săpături la Edificiul Roman în anul 1960 Colectie Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta
Muzeul poate fi vizitat de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00-19:00.
Prețul întreg al unui bilet este de 25 de lei, pentru pensionari – 12 lei, iar
pentru elevi – 6 lei.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-09T16:29:36.542Z”,”page”:{“created_at”:”2026-08-06T08:22:24.675Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-08-06T08:22:26.048Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:269},”path”:”/stil-de-viata/magazin/povestea-edificiului-roman-cu-mozaic-din-2548281.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”povestea-edificiului-roman-cu-mozaic-din-2548281.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/povestea-edificiului-roman-cu-mozaic-din-2548281.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
