Reducerea numărului de paturi finanțate în spitalele publice a început, fiind transmise către unitățile sanitare primele cifre. România ar trebui să aibă, din 2028, cu 14.000 de paturi mai puțin decât în prezent. „Cifrele nu exprimă întotdeauna realitatea”.
Spitalul Orășenesc Corabia pierde în prima etapă cinci paturi FOTO: FB/Spital Or. Corabia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
De la internări lungi și costisitoare financiar, sistemul sanitar ar trebui să înceapă să livreze servicii medicale mai rapide, oferite, de câte ori se poate, în ambulatoriu sau în sistem de spitalizare de zi. România are prea multe paturi de spitalizare continuă, adică 724 de paturi la 100.000 de locuitori, față de media europeană de 511, iar de aici costuri mari de întreținere în condițiile în care nu toate aceste paturi sunt utilizate. Până în 2028, numărul de paturi în spitalele publice ar trebui să se micșoreze cu peste 14.000, prima tranșă de reduceri fiind operată chiar în aceste zile, când la nivel național dispar aproape 4.700 de paturi.
„Optimizarea” o fac direcțiile de sănătate publică (DSP) și casele de asigurări de sănătate, iar criteriul folosit este performanța, demonstrată cu indicatori. Concret, dispar, sau ar trebui să dispară, paturi din secțiile în care gradul de ocupare este mic, excepție făcând paturile pentru îngrijiri paliative (pacienți cu boli terminale) și cele din secțiile de terapie intensivă.
Intenția, deși bine argumentată când se invocă indicatorii, nu poate fi aplicată doar cu ochii la cifre, spune managerul unui spital dintr-un oraș mic, dar care deservește o zonă relativ extinsă.
Din trei paturi de Neonatologie va rămâne unul singur
Spitalul Orășenesc Corabia este una dintre unitățile sanitare în care pacienții pot primi servicii medicale preponderent în programul normal de lucru și mai puțin în gardă. Are un număr de 129 de paturi, 123 pentru internare continuă și 6 pentru spitalizare de zi.
Are secție Boli interne, secție de Pediatrie, compartiment de Chirurgie, compartiment de Obstetrică-Ginecologie, compartiment de Psihiatrie, dar și un ambulatoriu cu 12 cabinete, laborator analize medicale, laborator radiologie și dispensar TBC.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
După „optimizare” va avea cu cinci paturi mai puțin. La Neonatologie, din trei paturi va rămâne unul singur, de la Interne dispar două, încă unul va fi tăiat de la Pediatrie.
„S-au luat niște măsuri acolo unde nu era grad de ocupare. Discuția a fost deschisă. Ele rezultă din date. Ce puteam să spun la Neonatologie, când am avut cinci nașteri tot anul?!”, spune managerul Marian-Petre Ilin, după întâlnirea de la CJAS.
Și alte spitale din județul Olt, a mai precizat Ilin, au pierdut, la fel, paturi de la obstetrică-ginecologie, tot pe fondul reducerii numărului de nașteri.
Necesitatea optimizării cheltuielilor nu o mai pune nimeni la îndoială. Eforturi s-au făcut și se fac, însă lucrurile trebuie văzute în ansamblu, spune managerul spitalului din Corabia. Indicatorii mai slabi ai secției Interne (de aici propunerea reducerii cu două paturi) de anul trecut au o explicație simplă: două doctorițe au fost în concediu pentru creșterea copilului, au revenit la lucru la începutul anului, când a și început îmbunătățirea indicatorilor.
„Le-am arătat că în 2025 e cu totul alt procent, dar statistica se ia din 2025 și câteva luni de aici. La anul va fi din nou discuție”, mai precizează managerul.
Secția Interne, pe de altă parte, trebuie să devină unul din punctele forte ale spitalului, pentru că și patologia o cere. „În condițiile în care din paturile de la Interne am făcut trei de Diabet, trei de Pneumologie (am medic pneumolog), trei de Neurologie, șase la Cardiologie (dar de-abia din septembrie îmi vine medicul, pentru că e în concediul de creștere a copilului), poate fi punct forte. Internele și Pediatria ar trebui să devină punctele noastre forte”, spune managerul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Datele luate în discuție, la care au acces toate instituțiile implicate în optimizare, pot să nu fie cele finale, se tem însă șefii spitalelor. O nouă reducere, pe de altă parte, urmează și anul viitor, cel mai probabil mai devreme decât în acest an, înainte de contractarea cu CJAS, iar spitalele cu indicatori foarte slabi ar putea fi reorganizate.
„Și noi ne vom adapta. Eu din paturile de la Interne o să mai iau cinci paturi să fac câteva paturi de recuperare, pe baleno-fizio-terapie, pentru că am BFT doar în ambulatoriu și am programări peste patru luni de zile, e ocupat 100%”, mai indică managerul cum ar putea crește gradul de ocupare care în prezent este la Interne la aproximativ 50-60%.
Securitatea spitalelor, o glumă pe bani publici: de la bătăi cu topoare la furtul instalației de oxigen. Cine păzește, de fapt, bolnavii din România?
A doua tură în ambulatoriu, greu de organizat din cauza deficitul de personal
Managerul spune că s-a gândit la variante multiple pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite. Pentru toate e nevoie însă înainte de investiții.
„Aș putea să dotez laboratorul. Eu la laborator am aparate și mai vechi de 15 ani, nu de 5, cum sunt condițiile. Și cu un laborator dotat și cu tot ce trebuie am nevoie de personal acolo, să putem să facem treabă. Vrei să nu ți se mai trimită cazuri la Slatina? Haideți cu toții, inclusiv DSP-ul, inclusiv CJAS, să zicem – haideți să suplimentăm chema de personal și să vedem ce dotări ne trebuie astfel încât și Corabia să aibă investigații medicale. Dar nu Corabia este problema, eu poate le transfer un AVC pe o gardă. Dacă e ceva grav pe Cardio, trimit direct Craiova. Noi trimitem foarte puțin”, atrage atenția managerul.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Accentul pe un singur spital într-un județ a dus la situația în care acel spital, cum este în Olt cazul spitalului județean, să fie asaltat de cazuri, mai indică managerul.
Dezvoltarea serviciilor în ambulatoriu, un lucru foarte bun în teorie, implică de asemenea personal suplimentar, spune Ilin. „Tot guvernul a zis că nu mai ai voie să faci angajări. Pe Laborator eu am un singur medic. Am două posturi de medici pe Laborator și am un singur medic acum. Medicul are program de la 8.00 la 14.00. Ca să prelungesc programul evident că am nevoie de al doilea medic. O să fiu legat din nou de mâini și de picioare în privința turei de după amiază. Vine cineva să-l consulți și omul spune că se simte rău. Într-adevăr, îl vede un doctor, dar are nevoie de o analiză, are nevoie de ceva. Altceva: noi avem cabinetele și fiecare cabinet are alocată câte o asistentă. Mi se pensionează asistente, infirmiere, la ora actuală sunt descoperit cu graficul . Iar dacă iau doctorul (n. red – pentru tură de după amiază în ambulatoriuu), trebuie să iau asistentă și trebuie să iau infirmieră. Nu-i așa simplu”, a mai atras atenția managerul. Când deficitul de personal sanitar mediu este pe tot spitalul, devine aproape imposibil de organizat prelungirea programului, pentru că a doua tură în ambulatoriu înseamnă în fapt program mai lung și resursă umană suplimentară.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Ei au 500 și ceva de paturi într-un anumit context”
Reforma care ține cont doar de numărul de paturi la suta de mii de locuitori nu are cum să dea peste tot rezultatele așteptate, mai crede managerul.
„Oare noi avem infrastructura lor? O să fac și mai puține paturi, dar ai infrastructura lor? Că au 500 și ceva de paturi într-un anumit context. Cum îmi ajunge unul de la Ștefan cel Mare, care are 35 de km până la Corabia și 45 de km până la Caracal, dacă îi desființezi paturile de la Corabia?”, pune problema Marian-Petre Ilin.
Apelul premierului Ilie Bolojan după adoptarea reformei administrației: „Să nu mai risipească banii”
Situația spitalelor ar trebui judecată în context, crede Ilin. Spitalul Orășenesc Corabia deservește tot sudul județului Olt. Nu există gardă continuă pe ramurile chirurgicale și pe Interne nici la spitalul din Dăbuleni (Dolj) și nici la cel din Turnu Măgurele (Teleorman), mai spune Ilin, iar asta face ca spitalul din Olt să deservească și cele două zone. Internările de zi și serviciile din ambulatoriu se potrivesc anumitor cazuri, însă dacă pacientul are nevoie să revină la tratament, iar acesta domiciliază la o distanță mare, accesul la respectivul serviciu deja îi este afectat.
Pe de altă parte, spitalul din orașul de pe malul Dunării este spital de grad IV, prin urmare are capacități limitate, de aici și transferul anumitor cazuri către spitalele de grad superior. Investigații imagistice, de exemplu, se pot face doar în programul de zi, nu sunt posibile în gardă.
Managerul mai spune că studiat o vreme posibilitatea de a dezvolta și un segment de îngriji paliative, tocmai pentru că este un domeniu descoperit în sistemul public, iar cererea este foarte mare. Doar că și pentru asta e nevoie de investiții, iar ceea ce-și permite suplimentar Consiliul local, în subordinea căruia se află spitalul, este foarte puțin. Iar acest foarte puțin înseamnă, de exemplu, plata navetei medicilor care vin la Corabia să facă gărzi, în condițiile în care sunt spitale în țară care plătesc suplimentar serviciul de gardă.
