În România, cuvântul „malpraxis” a devenit strigătul de durere al oricărui pacient sau aparținător care a trecut printr-o dramă medicală. Dar medicii legiști spun altceva: termenul există în lege, dar medicii legiști nu îl folosesc niciodată în concluziile expertizelor. Iar adevărul pe care îl explică dr. Marius Neagu, medic primar medicină legală lovește direct în miturile care circulă de ani de zile.
Malpraxis? Nu în concluziile medicului legist!
Medicul legist nu stabilește vinovăția. Nu decide cine a greșit. Nu condamnă pe nimeni. Pentru ei, există doar deficiențe în acordarea asistenței medicale, nerespectarea normelor procedurale și legătura dintre acestea și starea pacientului. Restul — culpa, răspunderea, sancțiunea — sunt treaba instanței, adaugă dr. Marius Neagu.
Rezultatul nu e criteriul!
Adevărul dur: un pacient poate muri chiar dacă totul a fost făcut corect. La fel cum un pacient poate supraviețui chiar dacă procedura a avut erori. Medicina nu promite vindecare. Promite doar mijloace. Iar expertiza analizează strict: ce s‑a făcut, cum, când și dacă era ceea ce trebuia făcut.
Complicațiile nu sunt automat greșeli
Orice intervenție are riscuri. Dacă riscul era cunoscut, explicat și procedura a fost corectă, complicația nu e eroare, ci realitatea crudă a medicinei. Dacă însă riscul nu a fost explicat, ori dacă o complicație previzibilă a fost recunoscută prea târziu sau gestionată greșit, este vorba din nou tot despre deficiență.
Expertiza nu spune cine e vinovat, ci doar poate răspunde la trei întrebări:
- Au existat deficiențe?
- Au fost respectate normele procedurale și protocoalele în vigoare la acel moment?
- Au influențat, cauzal, evoluția pacientului?
Atenție, însă! Chiar dacă răspunsul este „Da, au existat deficiențe” nu e obligatoriu ca acestea să schimbe rezultatul. Legătura de cauzalitate este cea care decide.
Comisia decide, nu un singur medic
Expertiza se face în comisie, cu mai mulți medici legiști. Iar când e nevoie de un medic dintr-o altă specialitate, acesta dă o opinie de specialitate, pe care medicul legist o consemnează în raport. Concluziile rămân însă ale comisiei medico-legale.
Regula de fier: „Ce nu e scris nu s‑a întâmplat.” Fără foaie de observație completă, fără protocol operator, fără imagistică pe suport — expertiza nu poate reconstitui nimic.
Termenul de efectuare a expertizei este cel stabilit de organul judiciar, prin ordonanță sau prin încheiere, și curge practic abia când dosarul e complet. Iar actele medicale ajung greu. Uneori foarte greu. Dacă nu sosesc în 30 de zile, se trimite o revenire. Dacă nici după încă 30 de zile nu ajung, expertul înștiințează organul judiciar dacă răspunde doar parțial la obiective sau dacă arhivează lucrarea. Iar prelungirile nu pot depăși, în total, șase luni.
Ce nu poate face expertiza
- Nu poate spune ce a simțit pacientul.
- Nu poate reconstitui discuții neconsemnate.
- Nu poate evalua oboseala medicului fără dovezi.
- Nu poate transforma o nemulțumire într‑o deficiență medico‑legală.
Pentru avocați: întrebările fac dosarul
Dacă întrebările sunt vagi, răspunsurile vor fi la fel. Trebuie cerute separat deficiențele, normele procedurale și cauzalitatea. Expertiza nu are valoare probatorie prestabilită — instanța decide greutatea ei.
Etica medicului legist: zero partizanat
Medicul legist nu verifică lucrarea unui coleg medic legist: dacă ar ajunge în această situație, se abține și anunță în scris instituția, care desemnează un alt expert. Verificarea actelor medico-legale se face pe cale ierarhică, prin comisia de avizare și control sau prin Comisia superioară medico-legală. Nu e de partea pacientului. Nu e de partea medicului. Cine caută un expert „care să confirme dinainte” caută greșit. Expertiza caută adevărul. Atât, concluzionează medicul Marius Neagu.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
