De ce este cercetată în libertate familia Pașca? Tribunalul București arată în motivarea deciziei că DIICOT a conservat impecabil toate probele la percheziții, iar victimele au fost deja puse în siguranță de autorități. Instanța a reținut că riscul ca inculpații să fugă sau să distrugă dovezi este inexistent, făcând astfel inutilă măsura arestului preventiv.
Decizia Tribunalului București de a-i cerceta în libertate, sub control judiciar, pe membrii familiei Pașca se bazează pe un paradox judiciar. Judecătoarea Andrada Albescu a reținut în motivare că procurorii DIICOT au acționat atât de eficient în faza inițială, încât riscul ca suspecții să mai altereze ancheta a dispărut.
Conform instanței, toate locațiile clandestine au fost deja percheziționate, documentele, cardurile și calculatoarele au fost ridicate, iar victimele au fost relocate în siguranță de către instituțiile statului. În plus, magistratul a subliniat că Ministerul Public nu a adus dovezi din care să rezulte că inculpații ar intenționa să fugă din țară sau să exercite presiuni asupra martorilor deja audiați.
Deficiențele acuzării și lipsa de individualizare a celor 210 victime
Un alt punct sensibil în argumentația instanței vizează modul în care DIICOT a structurat dosarul. Deși procurorii acuză familia Pașca de trafic de persoane în formă continuată, însumând un număr record de 210 acte materiale, ancheta nu a reușit să detalieze starea de fapt pentru fiecare victimă în parte până la acest moment procesual.
Judecătorul a explicat că, într-un dosar de o asemenea amploare, simpla descriere a unui „mecanism infracțional global” nu este suficientă pentru a justifica cea mai aspră măsură preventivă. Cu cât acuzația este mai complexă, cu atât standardul de individualizare a suferinței fiecărui beneficiar trebuie să fie mai ridicat pentru a valida mandatul de arestare.
Argumentul rețelelor sociale: Facebook și TikTok, folosite ca probe în apărare
O componentă inedită a strategiei de apărare, acceptată de Tribunal, a fost utilizarea reacțiilor din mediul online. Avocații au depus la dosar sute de mesaje, recenzii și postări de pe platformele de socializare scrise de voluntari, vizitatori sau persoane care au interacționat direct cu Asociația „Dumbrava”.
Instanța a constatat că reacția publică nu este una unitară, existând o parte importantă a comunității care apreciază pozitiv activitatea asociației. Aceste dovezi au contrabalansat parțial presiunea mediatică și indignarea socială provocată de caz, judecătoarea concluzionând că oprobiul public generalizat nu poate fi singurul criteriu pentru privarea de libertate.
Filiera politică: Viceprimarul PNL din Holod, „cârtița” din interiorul administrației
Dincolo de decizia de eliberare, dosarul DIICOT scoate la lumină o rețea de sprijin profund înrădăcinată în administrația locală din Bihor. Un rol cheie îi este atribuit lui Viorel-Emanuel Pașca, fiul liderului asociației și, în paralel, viceprimar PNL al comunei Holod – localitatea unde funcționau majoritatea imobilelor groazei.
Procurorii susțin că, din postura sa oficială, acesta asigura protecția totală a afacerii de familie. El controla indirect funcționarii de la starea civilă, asistența socială și contabilitate. Prin această filieră, gruparea reușea:
Să emită rapid acte de identitate pentru persoanele vulnerabile (folosite apoi pentru deschiderea de conturi bancare și încasarea pensiilor).
Să obțină ilegal certificate de deces și ajutoare de înmormântare, deși legea interzice eliberarea acestora către persoane care nu sunt rude.
Să blocheze orice control din partea asistenței sociale de la nivel local sau județean.
Să falsifice anchete sociale pentru a încadra bătrânii în grade de handicap mai grave, cu scopul de a încasa indemnizații mai mari de la stat.
Matematica din spatele carității: „8.000 de euro pe an, de om”
Interesul pur financiar al grupării este demonstrat de interceptările telefonice din toamna anului 2025. Într-o discuție dintre Viorel Pașca și fiul său viceprimar, cei doi calculau cu cinism sumele ce puteau fi extrase de pe urma fiecărui beneficiar: „Deci 9.000 de euro, 8.000 de euro pe an, pe om”.
Totodată, liderul grupării își instruia fiul să facă demersuri pentru preluarea tutelei legale a pacienților direct prin primărie, asigurându-l că este o procedură fără riscuri juridice, dar extrem de profitabilă. Planul pe termen lung includea și accesarea de fonduri guvernamentale prin înființarea unor centre de zi destinate persoanelor cu afecțiuni psihice cronice.
Imperiul financiar de la „Dumbrava”: Milioane de lei și sute de mii de euro în conturi
Deși se afișau ca simpli samariteni care acționează din milă creștină, fluxurile financiare descoperite de procurori în perioada 2020 – 2025 conturează o afacere de proporții:
Pe conturile personale ale lui Viorel Pașca: S-au încasat peste 348.000 de lei, 333.000 de euro și 96.000 de dolari.
Pe conturile Asociației Dumbrava: Au fost rulate sume colosale: peste 7,1 milioane de lei, 550.000 de euro, precum și zeci de mii de dolari americani, canadieni și franci elvețieni.
Toate aceste sume proveneau din pensiile victimelor, ajutoare de încălzire, indemnizații de handicap și donații colectate la nivel internațional, în timp ce beneficiarii erau ținuți în condiții insalubre, fără tratament medical adecvat și asistați de personal necalificat.
Apărarea liderului: „Am avut judecători, medici și polițiști care pierduseră tot”
În fața magistraților, Viorel Pașca a respins acuzațiile de exploatare, pozând în victimă a propriei naivități și a birocrației. Acesta a declarat că în 20 de ani a adăpostit peste 3.500 de oameni ai străzii trimiși direct de spitalele din țară, mulți aflați în stare terminală sau comă.
Pașca a recunoscut că nu a dorit niciodată să își autorizeze legal centrele, invocând o „doză de prostie” și ideea că instituțiile statului i-au validat tacit activitatea prin controale repetate care nu s-au soldat cu evacuări. Acesta a menționat în instanță că printre cei adăpostiți de-a lungul timpului s-au numărat inclusiv foști magistrați, medici și polițiști ajunși la marginea societății din cauza patimii alcoolului.
Măsuri preventive la indigo pentru clanul Pașca
În final, Tribunalul București a respins definitiv solicitarea DIICOT de arestare preventivă pentru cei șase suspecți. Instanța a instituit măsura controlului judiciar, impunând însă o restricție severă: Viorel Pașca nu are voie să comunice sub nicio formă cu cei trei fii ai săi, iar aceștia din urmă au, la rândul lor, interdicție de a vorbi între ei. Membrii familiei au părăsit Capitala la bordul unei curse aeriene cu destinația Oradea.
