Maria Antoaneta, ultima regină a Franței înainte de Revoluția din 1789 a rămas drept una dintre cele mai fascinante, controversate și iconice personaje din istorie influențănd profund politică, cultura dar și moda europeană. A avut parte de un destin tragic.
Regina Maria Antoaneta Foto: wikipedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Puține regine din istoria lumii au reușit să aibă o viață la fel de intensă și totodată dramatică ca cea a Mariei Antoaneta. Aceasta a rămas drept una dintre cele mai fascinante, controversate și iconice figuri din istoria universală, cu o moștenire incredibilă, influențând profund politica, cultura, moda, dar și mentalul colectiv până în zilele noastre.
Sfârșitul ei tragic și totodată cutremurător a contribuit, de asemenea, la faima și notorietatea acestei regine de-a lungul istoriei. Ca să rezumăm în doar câteva cuvinte, Maria Antoaneta a fost un „superstar rock” al vremurilor sale, pe care puteai să o admiri sau să o detești, dar față de care, în niciun caz, nu puteai rămâne indiferent. Este povestea unei puștoaice austriece cu sânge albastru, frumoasă foc, care a ajuns să pună pe jar una dintre cele mai sofisticate curți regale din Europa, în cel mai prost moment al monarhiei franțuzești. Chipul său a fost imortalizat, după moarte, de celebra Madame Tussaud, în urma unei întâmplări macabre.
O copilă austriacă cu chip angelic, dar care nu se omora cu învățătura
Povestea Mariei Antoaneta începe în anul 1755. S-a născut în acel an, pe 2 noiembrie, la Palatul Hofburg din Viena, în Arhiducatul Austriei. Era fiica cea mai mică și al cincisprezecelea copil al împărătesei Maria Tereza, faimoasa împărăteasă austriacă, și al soțului acesteia, Francisc I, împărat al Sfântului Imperiu Roman de Neam Germanic. Se spune că Maria Antoaneta, pe care o chema de fapt Maria Antonia Josepha Johanna von Habsburg-Lothringen, a moștenit inteligența, curajul și forța de caracter ale mamei sale, un personaj cu o importanță deosebită în istoria europeană.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Mama sa, o conducătoare inteligentă și puternică, aflată la cârma vastelor posesiuni ale Habsburgilor încă din 1740, îmbina cu multă eficiență conducerea statului cu îndatoririle materne. Tatăl său, împăratul Francisc din Casa de Lorena, era un om agreabil și lipsit de griji, care avusese succes în afaceri. Era un soț adorat, deși risipitor, și un tată blând cu numeroșii săi copii”, preciza Charles O’Brien într-o lucrare pentru EBSCO.
Maria Antoaneta în copilărie Foto: wikipedia
Culmea, Maria Antoaneta s-a născut de Ziua Morților, o zi de doliu în calendarul catolic, anticipând parcă sfârșitul său tragic. Tânăra prințesă a fost încredințată guvernantei copiilor imperiali, contesa von Brandeis. A învățat, la fel ca frații și surorile sale, să cânte cu vocea, dar și la un instrument, mai ales că pentru habsburgi muzica ocupa un loc important. Maria Antoaneta cânta mai ales la harpă și organiza mici grupuri muzicale alături de frații și surorile sale, pentru a-și distra familia. Cu toate acestea, educația sa a fost una mediocră. „Era mai inteligentă decât se crede în general. Însă, fiind destul de leneșă și extrem de frivolă, este greu de învățat”, remarca Mathieu-Jacques de Vermond, profesorul francez trimis de Ludovic al XV-lea pentru a-i fi profesor Mariei.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Prințesa a învățat repede franceza, dar până la finalul vieții a vorbit-o cu un accent german. Era însă o muziciană talentată, ajungând să cânte, pe lângă harpă, la flaut și clavecin. Chiar dacă nu s-a omorât cu învățătura, era apreciată pentru frumusețea angelică și eleganța nativă. Ca aspecte inedite, a fost efectiv traumatizată de moartea surorii sale, Maria Josepha, care a decedat din cauza variolei. În plus, a iubit să se joace cu păpușile până la o vârstă la care multe fete renunță la acest obicei.
Promisă de la 10 ani unui adolescent timid și retras
Maria Antoaneta a știut că va fi regină a Franței de la vârsta de 10 ani. Atunci i-a fost promisă Delfinului (prințul moștenitor) Franței, fiul lui Ludovic al XV-lea. Și asta pentru a consolida alianța dintre Franța și monarhia habsburgică. La 13 ani, Maria Antoaneta era o frumusețe, o copilă cu ochi albaștri, păr blond și trăsături perfecte. La 14 ani s-a căsătorit cu Ludovic, Delfinul Franței, un tânăr stângaci și timid, cu doi ani mai mare.
Ajunsă la curtea Franței, tânăra prințesă austriacă se simțea străină, după cum arată și scrisorile trimise mamei sale. „Doamnă, draga mea mamă, nu am primit niciuna dintre scrisorile tale dragi fără să am lacrimi în ochi”, preciza Maria Antoaneta în una dintre acestea.
Tinerei prințese i-a fost greu să se adapteze la curtea franceză. François de Choiseul, principalul arhitect al alianței dintre Franța și Austria, a fost înlăturat de la curte, iar Maria Antoaneta s-a simțit prinsă în lumea intrigilor de la curte, fiind privită cu suspiciune și poreclită peiorativ „Austriaca”, mai ales de partida doamnei du Barry, amanta bătrânului rege Ludovic al XV-lea, socrul Mariei Antoaneta. Lucrurile erau complicate și de faptul că nu se putea baza pe soțul ei, un individ retras care nu știa să-și îndeplinească nici îndatoririle conjugale.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
O regină a extravaganțelor, pasionată de trandafiri, și-a făcut propriul sat
Ludovic al XV-lea a murit în anul 1774, iar Ludovic-Auguste, fiul său și soțul Mariei Antoaneta, i-a urmat la tron ca Ludovic al XVI-lea. Fără să aibă o legătură cu soțul ei, Maria Antoaneta, o femeie plină de viață și sociabilă, s-a dezlănțuit total la curtea Franței. O ținea dintr-o petrecere în alta, practica jocuri de noroc, participa la beții crunte până dimineața și iubea moda extravagantă. Evident, adversarii ei de la curte, dar și adversarii monarhiei, pentru că nemulțumirile dintr-o Franță total inechitabilă, cu o elită aristocratică ruptă complet de realitate, se acumulau tot mai mult și deveniseră un adevărat butoi cu pulbere. Mariei Antoaneta, mult prea tânără de altfel, nici nu-i păsa.
Tânăra prințesă Maria Antoaneta Foto: wikipedia
Și Maria Antoaneta a devenit regina Franței la vârsta de 19 ani. Cei doi aveau personalități total diferite: Ludovic era introvertit, timid și indecis, îi plăceau activitățile solitare precum cititul și prelucrarea metalului, iar Maria Antoaneta era plină de viață, îndrăzneață și sociabilă, îi plăceau jocurile de noroc, petrecerile și moda extravagantă. Alături de cele mai apropiate prietene ale sale, prințesa de Lamballe și contesa Jules de Polignac, Maria Antoaneta ducea o viață de curte extrem de fastuoasă și extravagantă, bătând, fără rege, saloanele mondene unde se practicau jocuri de noroc și se paria pe cursele de cai.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Mai apoi își petrecea nopțile pe la baluri mascate, care de care mai costisitoare, după ultima modă. Comportamentul său a ajuns să-i scandalizeze până și pe oamenii de la curte. Era foarte pasionată de trandafiri, haine de lux și bijuterii.
Așa cum am precizat, era un „rock star” al vremurilor sale, invidiată, imitată și populară. Pentru a scăpa de eticheta rigidă de la Versailles, și-a construit un mic cătun rustic în grădinile de la Petit Trianon, propriul ei palat, acolo unde se îmbrăca în haine simple de „păstoriță” și se prefăcea că duce o viață de la țară.
La intervenția fratelui său, Iosif al II-lea, ajuns împărat al Sfântului Imperiu Roman de Neam Germanic, care a sesizat problema, mai ales de natură conjugală, lucrurile au început să se îndrepte către un făgaș patriarhal. Adică, tânărul rege a învățat de la cumnatul său cum să-și înceapă viața conjugală, iar regina a decis să o lase mai moale cu petrecerile. Și au început să vină rând pe rând copii. Maria Antoaneta s-a apropiat de soțul ei și a început să-l influențeze în deciziile sale. O perioadă s-a dedicat vieții de familie, fiind o mamă devotată. Ulterior însă, flămândă după o viață socială boemă, Maria Antoaneta a reluat obiceiurile sale cu petreceri, baluri mascate și alte evenimente mondene, care de care mai extravagante și scandaloase.
O regină a modei la nivel european
Maria Antoaneta era pasionată de modă. Iubea ținutele extravagante și foarte scumpe. Îmbina cu mult gust materiale și texturi, dar în același timp a schimbat moda de la curte. Maria Antoaneta a transformat moda într-o declarație politică și artistică, devenind prima figură istorică considerată un „fashion icon” la nivel global.
Un diamant al reginei Franței, Maria Antoinette, a fost vândut la licitație cu o sumă record
Împreună cu designerul său privat, Rose Bertin, supranumită „Ministrul Modei”, regina a impus tendințe extravagante la curtea de la Versailles, definind stilul Rococo târziu și influențând designul vestimentar până în zilele noastre. În special coafurile „Pouf” au fost semnătura sa, fiind elementul cel mai frapant al stilului său, servind ca un mod de exprimare a identității sale la curtea franceză. Pe scurt, părul era fixat pe perne de sprijin, pudrat excesiv cu amidon și ridicat uneori la peste un metru înălțime.
Maria Antoaneta la Micul Trianon Foto: wikipedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Coafurile încorporau decorațiuni complexe, de la bijuterii și pene gigantice de struț, până la replici de corăbii (celebra pouf à l’Amiral). În încercarea de a evada din rigorile etichetei de la Versailles, Maria Antoaneta a creat o mișcare de rebeliune vestimentară la palatul său de la Petit Trianon, acolo unde, așa cum am pomenit mai sus, și-a făcut propriul „sătuc”.
Acolo a început să poarte o rochie lejeră, din muselină albă de bumbac, strânsă în talie cu o panglică, purtată fără corsete rigide sau structuri laterale mari, cum se obișnuia în epocă. Când a fost pictată în această ținută de către Élisabeth Vigée Le Brun în 1783, publicul a fost scandalizat, considerând că regina s-a lăsat portretizată „în lenjerie intimă”. Cu toate acestea, acest stil vestimentar a declanșat o tendință uriașă în întreaga Europă, punând bazele stilului de mai târziu numit „Empire”.
„Madame Deficit” și afacerea colierului
Comportamentul extravagant și cheltuielile uriașe făcute de regină au scandalizat opinia publică. Mai ales că Franța era chinuită de secetă, de nemulțumiri sociale, marcată de înfrângerile din colonii. Oamenii de rând sufereau de foame și lipsuri grave, în timp ce regina participa la baluri mascate, mânca feluri de mâncare greu de imaginat până și astăzi și făcea parada modei cu haine extrem de costisitoare. Numai garderoba sa anuală uriașă era evaluată la echivalentul a aproximativ un milion de dolari actuali. În plus, s-a opus și a blocat eforturile de reducere a cheltuielilor curții regale și reformele financiare propuse pentru a salva vistieria statului.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ceea ce a distrus definitiv imaginea reginei a fost însă scandalul colierului de diamante, cunoscut și drept „Afacerea colierului reginei”. Povestea a început în 1772, când regele Ludovic al XV-lea, socrul Mariei Antoaneta, a comandat bijutierilor parizieni Charles Auguste Boehmer și Paul Bassenge un colier uriaș și extrem de scump din diamante, evaluat la 2.000.000 de livre, pentru favorita sa, Madame du Barry. Ludovic al XV-lea a murit în 1774 înainte ca bijuteria să fie terminată sau plătită, lăsându-i pe bijutieri cu o operă scumpă pe care trebuiau să o vândă. În 1778 și 1781, regele Ludovic al XVI-lea i-a oferit colierul Mariei Antoaneta, însă aceasta l-a refuzat de mai multe ori, spunând că Franța are nevoie de un vas de război, nu de o bijuterie.
Jeanne de Valois, contesa de La Motte, o femeie din nobilimea scăpătată, vicleană și ambițioasă, a decis să profite de situație. Ea s-a apropiat de cardinalul de Rohan, un prelat care era în dizgrația reginei și își dorea cu disperare favoarea ei, a pretins că este confidenta reginei și a falsificat o serie de scrisori și semnături din partea Mariei Antoaneta, convingându-l pe cardinal că regina își dorește în secret colierul, dar vrea să îl cumpere prin intermediul lui, în rate.
Portret al reginei Foto: wikipedia
Cardinalul de Rohan a cumpărat colierul de la bijutieri și i l-a dat unui presupus emisar al reginei. Diamantele au fost apoi desprinse și vândute rapid pe piața neagră la Londra. În august 1785, când a ajuns scadența primei plăți, bijutierii s-au adresat direct curții regale pentru a cere banii, moment în care frauda a ieșit la iveală. La 15 august 1785, cardinalul de Rohan a fost oprit și arestat chiar în Palatul Versailles, în veșmintele sale clericale, iar Jeanne de La Motte a fost arestată la scurt timp. Parlamentul din Paris i-a judecat pe cei implicați. Cardinalul de Rohan a fost achitat, în timp ce Jeanne de La Motte a fost condamnată la biciuire, marcare cu fierul roșu și închisoare pe viață. Deși Maria Antoaneta a fost declarată nevinovată de instanță, opinia publică franceză, deja suspicioasă și nemulțumită de cheltuielile curții regale, a crezut că regina este vinovată sau cel puțin complice.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Regina în fața ghilotinei și Madame Tussaud
În vara lui 1789, în Franța, nemulțumirile față de politica regelui Ludovic al XVI-lea, scandalizați de extravaganțele reginei, dar și de refuzul aristocrației de a oferii drepturi politice și sociale populației, au dus la izbucnirea Revoluției Franceze. Practic, regele și miniștrii săi au fost incapabili să gestioneze o criză financiară profundă, refuzând să reformeze sistemul politic și economic. În plus, regele și oamenii săi aveau o lipsă totală de autoritate și viziune într-un moment de maximă tensiune socială. Deși regele a moștenit un stat deja îndatorat, deciziile și trăsăturile sale de caracter au accelerat colapsul Vechiului Regim. Ludovic al XVI-lea era o persoană indecisă, ușor de manipulat de tabăra conservatoare de la Curtea de la Versailles.
Evenimentul unic în istoria militară a lumii. Cum a reușit un detașament de cavalerie să captureze o flotă cu nave de luptă
Într-o perioadă în care Franța avea nevoie de un lider puternic și reformator, el a oscilat permanent între concesii în fața poporului și încercări timide de represiune. Nu mai vorbim de faptul că aristocrația era complet ruptă de realitate. În timp ce populația Parisului suferea de foamete din cauza recoltelor slabe din 1788, regele, regina și Curtea își continuau stilul de viață extravagant, ignorând complet criza socială.
Presat de faliment, regele a convocat Adunarea Stărilor Generale, un organism care nu mai fusese reunit din 1614, sperând doar să obțină noi impozite. Nu a avut niciun plan de reformă politică. Când Starea a Treia (burghezia și țărănimea, reprezentând 98% din populație) a cerut votul individual și nu pe stări (unde nobilimea și clerul câștigau mereu cu 2 la 1), Ludovic a refuzat. Acest blocaj a determinat Starea a Treia să se declare Adunare Națională, declanșând practic Revoluția. Maria Antoaneta a fost arestată în august 1792, după un lanț de evenimente dramatice care au dus la prăbușirea monarhiei franceze. Căderea absolutismului francez a creat o undă de șoc în Europa, cu modificări politice și sociale care au schimbat efectiv istoria continentului.
Maria Antoaneta arestată Foto: wikipedia
În 1791, după tulburările grave din toată țara, dar mai ales din Paris, familia regală a încercat să fugă din Franța deghizată, dar a fost recunoscută și prinsă în localitatea Varennes, episod care a distrus definitiv încrederea poporului în rege și regină. Imediat după votul prin care regele a fost suspendat din funcție, familia regală a fost arestată oficial și dusă sub pază la închisoarea „La Tour du Temple”.
Regele a fost judecat și executat în ianuarie 1793. Maria Antoaneta a fost mutată la închisoarea Conciergerie și executată la rândul său, pe 16 octombrie 1793. A fost ucisă prin ghilotinare. Adică un soi de decapitare cu ajutorul unui instrument numit ghilotină. Condamnatul era pus să așeze capul într-un spațiu destinat special, dintr-un suport înalt de lemn.
Ludovic al XVI lea Foto: wikipedia
Pe șanțul suportului cădea o lamă grea și ascuțită care efectiv decapita într-o fracțiune de secundă condamnatul. Se spune că Marie Tussaud, viitoarea Madame Tussaud, a fost obligată în timpul Terorii Iacobine să creeze măști mortuare și mulaje în ceară după capetele decapitate ale mai multor nobili, printre care regele Ludovic al XVI-lea și regina Maria Antoaneta.
Conform relatărilor din memoriile sale, Marie Tussaud s-a deplasat la Cimitirul de la Madeleine pentru a lua un mulaj de pe chipul reginei la scurt timp după execuția din 16 octombrie 1793. Un bust din ceară reprezentând capul retezat al reginei a fost expus mult timp în celebrul „Chamber of Horrors” din Londra. Originalul s-a pierdut, dar au fost făcute copii exacte după el.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-15T21:29:11.191Z”,”page”:{“created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stil-de-viata/magazin/maria-antoaneta-de-la-doamna-deficit-la-2564090.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”maria-antoaneta-de-la-doamna-deficit-la-2564090.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/maria-antoaneta-de-la-doamna-deficit-la-2564090.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
