Acasă poate părea un mediu sigur, dar atunci
când locuiești cu o persoană dependentă — mai ales imobilizată la pat sau cu
mobilitate foarte limitată — igiena nu mai este o rutină și devine o barieră
esențială împotriva unuia dintre cele mai silențioase riscuri: bacteriile
multirezistente.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății
(OMS), infecțiile cauzate de bacterii rezistente provoacă peste 1,27 milioane
de decese anual. Nu este doar o problemă spitalicească: tot mai multe cazuri
sunt detectate la domiciliu, în special la pacienții cronici, cu ulcere de
presiune, sonde sau incontinență. Și majoritatea acestor infecții pot fi
evitate cu îngrijiri adecvate.
Un inamic invizibil: ce sunt
bacteriile multirezistente
Bacteriile multirezistente (BMR) sunt
microorganisme capabile să supraviețuiască mai multor antibiotice. Printre cele
mai cunoscute se numără:
●
MRSA (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină)
●
VRE (Enterococ rezistent la vancomicină)
●
Enterobacterii producătoare de beta-lactamaze (ESBL) precum E. coli sau Klebsiella pneumoniae
Acestea pot trăi pe pielea, mucoasele sau
hainele pacientului fără a provoca simptome, dar dacă ajung la răni, căile
urinare sau în fluxul sanguin, consecințele pot fi grave.
Cum se
transmit?
●
Contact direct piele pe piele.
●
Haine, cearșafuri sau aleze
contaminate.
●
Materiale reutilizate (bureți,
prosoape, termometre).
●
Mâini igienizate necorespunzător
ale îngrijitorilor.
Pacienți mai vulnerabili acasă
BMR nu afectează în mod egal toate persoanele.
Grupurile cu risc mai mare sunt:
●
Persoanele imobilizate la pat sau
cu mobilitate redusă care petrec multe ore fără a-și schimba poziția.
●
Pacienții cu incontinență urinară
sau fecală care folosesc scutece zilnic.
●
Persoanele cu ulcere de presiune,
răni cronice, sonde vezicale sau catetere.
●
Vârstnicii polimedicați sau cu
sisteme imunitare slăbite.
Un raport al Ministerului Sănătății (2023)
avertizează că peste 35% din infecțiile cu bacterii rezistente detectate în
spitale își au originea sau continuitatea la domiciliu sau în rezidențe.
Igiena fizică, prima linie de
apărare
Înainte de a recurge la antiseptice sau creme,
pielea trebuie să fie curată. Curățarea
fizică elimină secrețiile, resturile organice, bacteriile și biofilmul.
Dacă această fază este omisă sau efectuată incorect, dezinfectanții își pierd
eficacitatea.
Cum se
realizează corect:
●
Apă călduță și săpun antiseptic blând (cum ar
fi clorhexidină 4% sau octenidină 0,1–0,3%).
●
Utilizați șervețele, comprese sau bureți de unică folosință pentru a nu
transfera bacterii între zone.
●
Uscați cu atingeri delicate, fără a freca.
●
Atenție specială la zonele calde
și umede: axile, zona inghinală, pliurile abdominale, perineul și fesele.
Diverse studii publicate în Journal of Hospital Infection arată că
acest gest poate reduce până la 90% din încărcătura bacteriană a pielii.
Când nu există acces la apă:
șervețele cu clorhexidină
Nu toate casele sunt adaptate pentru a spăla o
persoană dependentă într-un duș sau cadă. În aceste cazuri, șervețelele impregnate cu clorhexidină
oferă o alternativă sigură.
Avantaje:
●
Curăță și dezinfectează fără a
necesita clătire.
●
Își mențin acțiunea antimicrobiană
timp de mai multe ore.
●
Evită deplasările sau mobilizările
dureroase.
●
Sunt recomandate de spitale pentru
igiena zilnică a pacienților cu risc de infecții.
Se utilizează un șervețel pentru fiecare zonă
corporală pentru a evita contaminările încrucișate.
Mănuși:
protecție pentru îngrijitor și pentru cel îngrijit
Atât membrul familiei, cât și personalul
sanitar trebuie să-și protejeze mâinile. Nu este opțional.
Tipuri
cele mai recomandate:
Tip de
mănuși Nitril
Rezistent, hipoalergenic, ideal pentru
utilizare prelungită
Tip de
mănuși de examinare din latex
Foarte elastice și precise, deși pot provoca
alergii.
Mănușile trebuie schimbate la fiecare manevră
de igienă și nu trebuie reutilizate niciodată. Dacă se ating scutece, răni sau
fluide, acestea trebuie înlocuite imediat înainte de a atinge alte zone sau
suprafețe.
Pentru anumite cazuri se pot utiliza inclusiv
manusi chirurgicale care beneficiaza de avantajul de a fi sterile, iar in cazul
in care se impune acest lucru manusile chirurgicale pot reprezenta solutia
ideala.
Aleze absorbante: primul strat de
protecție
După igienă, este esențial să așezați
pacientul pe o suprafață uscată.
Alezele
cu gel superabsorbant transformă urina sau lichidele
în gel, împiedicând umezeala să rămână în contact cu pielea.
Beneficii:
●
Previn macerările, roșeața și
infecțiile.
●
Reduc mirosurile și senzația de
umezeală.
●
Mențin lenjeria de pat curată și
prelungesc utilizarea acesteia.
Este important să le schimbați întotdeauna
după fiecare episod de incontinență.
Scutece absorbante: igienă
zilnică aplicată corect
Scutecele pentru adulți de unică folosință cu
nucleu absorbant sunt indispensabile la pacienții cu incontinență urinară sau
fecală.
Dar nu este suficient să le folosești: trebuie
să le folosești bine.
Bune
practici:
●
Alegeți mărimea potrivită pentru a
evita scurgerile sau presiunea excesivă.
●
Schimbați-le imediat după
evacuare.
●
Curățați și uscați pielea înainte de a pune unul nou.
●
Nu strângeți prea tare adezivul
pentru a permite pielii să transpire.
Un scutec umed timp de ore întregi multiplică
riscul de dermatită și infecții cu Candida
sau bacterii.
Pielea are nevoie și de
protecție: creme barieră
După curățare și uscare, trebuie aplicată o
cremă protectoare.
Cele mai recomandate conțin oxid de zinc, pantenol sau siliconi
medicali. Acestea creează o peliculă fină care:
●
Izolează pielea de umezeală și
urină.
●
Diminuează iritațiile și
frecările.
●
Favorizează elasticitatea și
regenerarea cutanată.
Nu trebuie aplicat talc sau produse cu alcool
sau parfumuri, deoarece acestea usucă sau irită pielea.
Dincolo de corp: igiena mediului
domestic
Prevenirea nu se termină cu igiena personală.
Mediul înconjurător contează, de asemenea.
Măsuri
cheie pentru a evita bacteriile acasă:
●
Lenjeria de pat și prosoapele: schimbați
zilnic sau când se murdăresc. Spălați la minim 60 °C.
●
Suprafețele și balustradele: dezinfectați cu
soluții de hipoclorit (înălbitor diluat 1:50) sau produse autorizate.
●
Ventilația zilnică a camerei timp de 10–15
minute.
●
Materialele sanitare: termometrele, olițele
sau lighenele trebuie curățate după fiecare utilizare.
●
Nu amestecați hainele pacientului cu cele ale restului familiei fără a le spăla în prealabil.
Riscul
de contaminare în administrarea intravenoasă la domiciliu
Administrarea intravenoasă la domiciliu
reprezintă o soluție tot mai des utilizată pentru pacienții care necesită
tratament de lungă durată, hidratare sau antibioterapie. Totuși, această
procedură implică riscuri semnificative de contaminare și infecție, mai ales
atunci când nu sunt respectate riguros regulile de igienă și asepsie.
Sursele principale de contaminare pot fi:
mâinile insuficient igienizate ale persoanei care îngrijește pacientul,
reutilizarea accesoriilor medicale (seringi,
branule, perfuzoare) sau utilizarea necorespunzătoare a materialelor sterile.
Chiar și o simplă atingere a conectorului sau a acului fără mănuși curate poate
permite pătrunderea bacteriilor în sistemul venos, ducând la infecții locale
sau sepsis.
Pentru reducerea riscului, este esențial ca
persoana care efectuează manevra să respecte tehnica aseptică:
Spălarea mâinilor și purtarea de mănuși de
examinare din nitril sau latex;
Folosirea de seringi sterile de unică
folosință și branule sau catetere cu sistem de siguranță;
Dezinfectarea tegumentului cu soluții pe bază
de clorhexidină înaintea puncției;
Schimbarea periodică a pansamentelor și
utilizarea plasturilor sterili speciali pentru fixare.
Factorul uman: îngrijirea îngrijitorului
89% dintre îngrijitori din Spania sunt membri
ai familiei, conform IMSERSO. Mulți nu au primit pregătire sanitară, ceea ce
crește riscul de erori.
Recomandări de bază pentru îngrijitori:
●
Spălați-vă mâinile înainte și după fiecare procedură.
●
Folosiți mănuși pentru orice
contact cu fluide.
●
Mențineți unghiile scurte, fără
inele sau ceasuri.
●
Nu reutilizați materialele de
unică folosință.
●
Cereți ajutor profesional dacă
apar ulcere, febră sau răni care nu se vindecă.
Când să
consultați un profesionist sanitar
Există semne de alarmă care nu trebuie
ignorate:
●
Febră inexplicabilă.
●
Roșeață, căldură sau supurație a
rănilor.
●
Miros neplăcut persistent al
pielii sau al scutecului.
●
Modificări ale urinei (culoare,
miros, turbiditate).
●
Confuzie sau somnolență la
persoanele în vârstă.
În aceste cazuri, asistența primară sau
asistența medicală la domiciliu sunt prima poartă de intrare. Acționarea rapidă
poate evita spitalizările.
Concluzie: rutine mici care
salvează vieți
Îngrijirea unei persoane dependente acasă
înseamnă mult mai mult decât schimbarea unui scutec sau mutarea unui pat.
Înseamnă protejarea acesteia de amenințări invizibile cu acțiuni simple, dar
constante: curățare, uscare, protejare, ventilare, observare.
Bacteriile multirezistente nu se văd, dar sunt
acolo. Vestea bună este că, cu cunoștințe, igienă riguroasă și sprijin sanitar,
majoritatea infecțiilor pot fi evitate.
Îngrijirea înseamnă și prevenire. Iar
prevenirea, în acest caz, poate însemna literalmente salvarea de vieți.
