E grevă în Justiţie.
Judecătorii de la Curtea de Apel şi procurorii de la Tribunalul Bucureşti anunţă, marţi, că îşi suspendă activitatea pe durată nedeterminată, ca formă de protest față de proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, pe care are de gând Guvernul Bolojan să îşi asume curând răspunderea.
Hotărârea de la Tribunalul Bucureşti a fost adoptată în adunarea generală cu unanimitate de voturi, în urma unei ședințe convocate de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Iar la Curtea de Apel, un singur judecător s-a opus ideii de grevă mascată.
Criticile procurorilor
„Proiectul de lege nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public”, se arată în hotărârea Adunării Generale a procurorilor de la Tribunalul Bucureşti, care subliniază că actualele reglementări au fost deja modificate în 2023 și apreciate de Comisia Europeană ca satisfăcătoare, în cadrul jalonului 215 din PNRR.
Procurorii susțin că proiectul transmis de Ministerul Muncii „este în contradicție vădită cu obiectivele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025” și nu va conduce la deblocarea fondurilor europene.
„Nu trebuie omis faptul că în România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puțin peste 5.000 sunt cele ale magistraților (sub 2%)”, se precizează în document.
Un alt reproș vizează instabilitatea legislativă: „Inițiativa actuală se înscrie în seria modificărilor frecvente și succesive ale statutului magistraților din ultimii ani. Volatilitatea normativă, cu schimbări majore la intervale scurte, contravine principiului stabilității și predictibilității legislative”.
De asemenea, procurorii notează că proiectul „a fost promovat fără o fundamentare obiectivă solidă, nefiind însoțit de analize aprofundate privind necesitatea și consecințele sale reale”, ceea ce va genera noi inechități.
Ce înseamnă suspendarea activității pentru procurori
- suspendarea activităților de urmărire penală, cu excepția celor privind măsuri preventive privative de libertate;
- suspendarea supravegherii urmăririi penale și a primirii dosarelor finalizate;
- suspendarea participării procurorilor la ședințe de judecată, cu excepția concluziilor privind măsuri preventive și ordine de protecție;
- suspendarea soluționării plângerilor împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată;
- suspendarea activității cu publicul și a audiențelor.
Apel la dialog
„Reafirmăm cu tărie că orice reformă în domeniul justiției – cu atât mai mult una care privește statutul magistraților – trebuie să se realizeze în deplin respect al valorilor constituționale fundamentale. Independența justiției, ca pilon al statului de drept, stabilitatea și previzibilitatea statutului magistraților trebuie să rămână repere nenegociabile”, afirmă procurorii în hotărârea adoptată.
Parchetul de pe lângă Tribunalul București solicită CSM să avizeze negativ proiectul și avertizează că măsurile guvernului reprezintă „o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal-bugetare adoptate în cursul acestui an”.
Grevă și la Curtea de Apel București
Și judecătorii Curții de Apel București au decis să recurgă la proteste față de proiectul guvernamental privind reforma pensiilor de serviciu.
Adunarea Generală a judecătorilor, convocată marți, a decis cu o majoritate covârșitoare (224 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri) suspendarea soluționării cauzelor începând din 27 august, „până la retragerea proiectului de lege”.
Judecătorii cer, de asemenea, încetarea presiunilor politice asupra justiției. „Solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă”, se arată în hotărârea adoptată.
Suspendarea nu va afecta însă toate cauzele: vor continua să fie judecate dosarele privind măsuri preventive privative de libertate, cauzele care țin de restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale în faza de urmărire penală, precum și cererile privind declararea ca indezirabil, custodia publică, sau suspendarea actelor administrative.
Reforma lui Bolojan a stârnit nemulțumirea magistraților
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește un nou pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care urmează să fie adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament.
Una dintre cele mai sensibile prevederi vizează pensiile de serviciu ale magistraților. Proiectul propune alinierea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2036, introducerea unei vechimi minime de 35 de ani în muncă și plafonarea pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Anunțul premierului, făcut pe 29 iulie, a declanșat un val de reacții critice din partea magistraților.
Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat „o campanie agresivă împotriva autorității judecătorești” și a avertizat că măsurile propuse „afectează grav independența justiției” și „creează riscul major de demoralizare” a sistemului.
CSM a convocat, pentru 26 și 27 august, adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, chemând magistrații să formuleze un răspuns ferm.
În același timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că reforma anunțată marchează „un regres semnificativ” și că „a vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor”.
Și Parchetul General s-a raliat criticilor, atrăgând atenția că „statul de drept se sprijină fundamental pe echilibrul dintre puteri, iar dacă acest echilibru este afectat, întreaga construcție democratică devine fragilă și chiar iluzorie”.
