România se confruntă din nou cu o creștere fulminantă a cazurilor
de COVID-19. Ultimele date oficiale, publicate de Institutul Național
de Sănătate Publică (INSP), arată o dublare a infectărilor de la
o săptămână la alta, în special în rândul copiilor.
Un posibil vârf al epidemiei COVID-19 la început de an școlar FOTO Inquam/ Octav Ganea
România intră în noul an școlar cu un val epidemic în plină
ascensiune: cazurile de COVID-19 aproape s-au dublat într-o singură
săptămână, iar procentul copiilor infectați, cu vârsta de până
în 9 ani, se apropie de 40%.
Epidemiologul Octavian Jurma
avertizează asupra posibilității ca vârful epidemiei să aibă
loc în perioada începerii școlilor. Totodată, medicul pediatru,
Mihai Craiu, atrage atenția asupra unor simptome mai puțin
specifice infecției cu SARS-CoV-2, în cazul celor mici.
Epidemia accelerează înaintea începutului de an școlar
Ultimul raport, publicat pe site-ul Insitutului Național de Sănătate
Publică, arată că în săptămâna 18 – 24 august au fost
înregistrate 3.850 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2
(COVID-19), Vorbim despre o creștere cu 87,2% față de săptămâna
precedentă.
Datele statistice arată că 936 dintre cazurile noi din această
perioadă sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o
perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă
reinfectare.
Repartiția cazurilor de COVID-19 confirmate pe grupe de vârstă
este următoarea:
0-9 ani = 1.523 cazuri;
10-19 ani = 307 cazuri;
20-29 ani = 342 cazuri;
30-39 ani = 385 cazuri;
40-49 cazuri = 277 cazuri;
50-59 cazuri = 306 cazuri;
60-69 ani = 225 cazuri;
70-79 ani = 305 cazuri;
≥ 80 ani = 180 cazuri;.
Cele mai mari creșteri față de săptămâna anterioară s-au
înregistrat la grupele de vârstă: 70-79 ani (53,1%), respectiv,
40-49 ani (49,3%), iar cea mai mică creștere, la grupa de vârstă
0-9 ani (43,3%).” – se arată în raportul INSP.
Creșterea
este cu atât mai îngrijorătoare cu cât în doar trei săptămâni,
copiii sub 10 ani au ajuns să reprezinte aproape 40% din totalul
cazurilor confirmate.
Octavian Jurma:
„Marea majoritate a infectărilor se focalizează pe acest grup,
naiv imun”
Medicul și cercetătorul în sănătate publică, Octavian Jurma,
spune că valul de COVID-19 din această vară a depășit prognozele
inițiale.
„Eu anticipam o creștere undeva între 300-400% și un vârf,
în jur la 5.000 de cazuri. Această creștere este mult peste, până
acum sunt 7.469 de cazuri cumulate în luna august, începând cu
data de 4. Luna iulie a avut 1.703 cazuri. Asta înseamnă o creștere
de 338%”, a explicat el, pentru Adevărul.
Tendința
ascendentă este confirmată și de evoluția săptămânală.
„Avem o creștere foarte mare, de peste 80% pe săptămână”,
spune specialistul, iar cifrele îi dau dreptate: după ce la
începutul lui august s-a înregistrat un plus de 50%, săptămâna
următoare creșterea a fost de 80%, iar în cea de-a treia săptămână
s-a ajuns la 87%.
„Nu avem semne că s-ar produce acel vârf, pe la mijlocul
lunii august, cum a fost anul trecut. Dimpotrivă, vedem o
accelerație, de la 50% în prima săptămână, la 80% creșterea
din a doua săptămână și 87% în a treia. Deci am sărit de la
1.142 de cazuri, la 2.058, până la 3.850 de cazuri publicate pentru
ultima săptămână. Mai mult de dublu față de luna iulie în doar
o săptămână”, punctează Jurma.
Cei mai expuși
par a fi copiii: de la sugari, până la școala primară. Unii
dintre ei au contactul cu boala pentru prima oară, prin urmare, nu
au avut de unde să capete imunitate. În plus, nu au avut nici
posibilitatea vaccinării, la noi în țară.
„În aceste 3 săptămâni, ponderea a fost de 38% pentru grupa
de vârstă 0-9 ani. Copiii sub 5 ani niciodată nu s-au putut
vaccina în România, chiar dacă în alte țări din Europa s-a
putut face de la 6 luni”, amintește cercetătorul.
Contextul
devine cu atât mai sensibil cu cât începutul de an școlar
coincide cu ascensiunea valului.
„Așa cum se conturează lucrurile, este posibil să ne trezim
că acest vârf al epidemiei va avea loc în perioada
începerii școlilor. De obicei, deschiderea școlilor pe o variantă
din aceasta nouă, a însemnat o creștere a numărului de cazuri”,
avertizează Jurma, atrăgând atenția că revenirea elevilor în
colectivitate ar putea alimenta o nouă accelerare.
În
opinia lui, vulnerabilitatea copiilor se explică simplu: „Marea
majoritate a infectărilor se focalizează pe acest grup, naiv imun.
Ei n-au mai văzut niciodată virusul.”
Mihai Craiu:
realitatea din spitale și simptomele atipice la copii
Medicul
pediatru,
Mihai Craiu,
de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului
„Alessandrescu-Rusescu” a
vobit despre actuala situație din spital.
„Numai
în ultima săptămână am avut 73 de confirmați pozitiv. În
principiu, mare parte dintre ei cu forme de severitate nu foarte
mare. Pe jumătate i-am trimis acasă, întrucât erau școlari și
preșcolari care puteau fi manageriați cu medicație simptomatică:
de febră, desfundat nasul, hidratare generoasă și monitorizare.
Cei foarte mici, cu vârsta de un an și sub, din păcate, mulți au
rămas internați”,
a spus el, pentru Adevărul.
Această
situație subliniază că, deși majoritatea copiilor fac forme
ușoare sau medii, sugarii și copiii foarte mici pot dezvolta
complicații care necesită supraveghere medicală. Un element nou
față de valurile anterioare este simptomatologia atipică,
ușor de confundat.
„Spre
deosebire de valurile anterioare, maladia nu mai este doar
respiratorie. Pe de-o parte este mai greu de recunoscut de părinți.
Mulți sugari au venit cu vărsături, diaree și deshidratare. Și
atunci, părinții nu și-au pus problema că ar fi COVID-19. Pe de-o
parte, aspectul de a mima alte enterocolite poate fi păcălitor. Pe
de alta, cei mici nu s-au mai întâlnit cu boala. Ei, direct, nu au
fost expuși, iar părinții lor au avut deja un declin al
anticorpilor protectori, pentru că știm, potrivit studiilor, că
anticorpii rămân la nivel protector undeva între 3-6 luni. Și
prin boală și prin vaccinare”,
explică medicul.
Craiu
subliniază și rolul limitat al imunității materne,
dobândite anterior.
„Mamele
care au avut boala în urmă cu un an și jumătate, în valul
Omicron, nu mai au anticorpi protectori pentru a-i transmite
transplacentar
sau, prin laptele matern”,
susține specialistul.
Secția
COVID-19, dedicată
copiilor, este deja ocupată.
„Avem
o secție care încă din timpul pandemiei a fost destinată
internării acestor copii cu maladie COVID-19. Este un etaj întreg
la parter, lângă compartimentul de primiri urgențe. În momentul
acesta, secția e plină” ,
declară Mihai Craiu.
Din
perspectiva specialistului,
creșterea actuală a infectărilor nu este surprinzătoare.
„Era
de așteptat. A fost vara, cu evenimente culturale foarte mari, unde
adulții, care și-au pierdut între timp imunitatea, au împrumutat
unii de la alții. Evident că, părinții cu copii mici au transmis
și acasă”, afirmă
el.
Totuși,
Mihai Craiu
face apel la calm și la
informare corectă.
„Mesajul
nu trebuie să fie unul de panică. În actuala formă (Stratus) nu
vorbim despre o boală foarte severă la persoane fără
comorbidități”,
punctează pediatrul.
Concluzia
ar fi că majoritatea
copiilor se recuperează rapid, cu tratament simptomatic și
monitorizare la domiciliu, iar riscul de forme severe rămâne
relativ scăzut pentru cei sănătoși.
Chiar și așa, medicii
recomandă părinților să rămână vigilenți
și să acorde o atenție sporită igienei.
Ce este de făcut
în școli
În prag
de an școlar, părerile specialiștilor converg asupra unei idei:
trebuie luate măsuri
simple, dar eficiente.
Octavian
Jurma atrage atenția asupra importanței controlului calității
aerului în sălile de clasă, subliniind că investițiile relativ
mici pot aduce beneficii majore pentru sănătatea elevilor:
„Cel
mai bun lucru care s-ar pufea face în școli: sisteme de filtrare a
aerului. Cu investiții relativ mici s-ar fi putut securiza clasele
din toată țara. Metode non-farmaceutice care sunt eficiente, care
împiedică circulația aeriană a virusului. Dacă aerul este
filtrat înainte de intrarea în clasă nu mai este nevoie de mască.
Aerisirea claselor, în locul aerului condiționat”,
spune el.
Specialistul
explică faptul că aerul condiționat poate favoriza răspândirea
virusului atunci când nu există ventilație adecvată, iar filtrele
de aer și aerisirea naturală reprezintă soluții simple, dar
foarte eficiente, pentru prevenirea transmiterii SARS-CoV-2 între
elevi și profesori.
În plus, aceste metode permit păstrarea unui
mediu de învățare confortabil, fără nevoia obligatorie de mască,
ceea ce poate reduce rezistența copiilor la regulile de prevenție
și poate menține atmosfera școlară normală.
Mihai
Craiu vine cu o completare
importantă. Respectarea igienei rămână una dintre
cele mai eficiente metode
pentru prevenirea transmiterii virusului.
„Ceea
ce trebuie să facă toate școlile este să aibă apă curentă și
detergent la îndemână. Nu o să ne apucăm să facem economie la
detergenți”, spune
medicul.
Pediatrul
atrage atenția asupra unui risc aparent banal, dar extrem de
important: transmiterea prin intermediul
mâinilor
murdare. Deși
ne-am dezobișnuit de acest obicei din timpul pandemiei, gelul
dezinfectant ar trebui să fie nelipsit din ghiozdan.
„Riscul
de transmitere prin mâini, pe care le punem pe sandwich, lapte,
corn, le ducem la ochi ș.a.m.d., e foarte mare. Oamenii s-au
dezobișnuit să se mai spele pe mâini, să se dezinfecteze, după
ce a trecut spaima pandemică. Trebuie să ne pregătim, să existe
în ghiozdan un flacon cu gel dezinfectant și să reantrenăm copiii
să se spele temeinic pe mâini”,
atrage el atenția.
Totuși,
dacă vorbim despre copii
foarte sensibili, sau cu afecțiuni cronice, ideală ar fi limitarea
expunerii.
„Dacă
un copil este vulnerabil, este diabetic, are probleme cu imunitatea,
în aceste cazuri ar fi bine ca părinții să ia în considerare să
îi țină acasă două-trei săptămâni, până trece valul. Ar
trebui să se consulte cu medicul. Riscul e mare de infectare, de
obicei, în primele două săptămâni, nu mai mult”,
a transmis Octavian Jurma.
Mihai
Craiu ridică și problema unei alte categorii vulnerabile, de
asemenea: vârstnicii. În acest caz specific, el face referire la bunicii care își însoțesc nepoții la școală și
grădiniță.
„Începutul
grădinițelor și al școlilor, care va însemna aglomerarea
mijloacelor de transport în comun a persoanelor vulnerabile, pentru
că bunicii duc și iau nepoții de la școală. Acolo va fi un mic
risc pentru persoanele de o anumită vârstă și pentru cei foarte
mici, care încă nu sunt nici la creșă nici la grădiniță”,
spune medicul.
În
ultima perioadă raportată de INSP (18-24 august 2025), a existat și
un deces, cauzat de infecția cu COVID-19: o femeie, în vârstă de
peste 80 de ani, care prezenta comorbidități asociate.
