În punctul nordic al României, în pădurile dese ale Botoșaniului, se ascunde un ținut al sihaștrilor, al mănăstirilor și al poveștilor despre minuni. De-a lungul secolelor,aici și-au găsit liniștea călugări români, ruși și ucraineni, iar din această zonă s-au ridicat oameni care au fost canonizați.
Micul paraclis de la Cozancea al lui Paisie Olaru FOTO Cosmin Zamfirache
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
De-a
lungul secolelor, spiritualitatea a jucat mereu un rol major în viața
românilor. Într-un teritoriu dominat de păduri dese, ostroave și munți înalți,
cu multe locuri uitate de lume, a apărut încă din Evul Mediu o puternică mișcare
isihastă atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Mii de oameni – români, ruși, greci,
bulgari, sârbi – care își doreau pacea sufletului, a minții, dar și o legătură cu divinitatea, au căutat
locurile cele mai ascunse pentru a se desăvârși spiritual.
Acest
isihasm românesc, marcat de o tradiție de liniștire și rugăciune neîncetată a
inimii, a dus la apariția unor personaje aparte în lumea ortodoxismului, sfinți
făcători de minuni, ghizi spirituali, profeți și surse de înțelepciune pentru
sute de mii de credincioși care căutau răspuns pentru frământările lor. Tocmai
de aceea, în România există câteva locuri faimoase care păstrează și cinstesc
memoria acestor duhovnici, canonizați în cele din urmă de Biserica Ortodoxă
Română. Este de ajuns să amintim Ținutul Neamuțului și Munții Stânișoarei, cu
salba de mănăstiri și chilii ascunse în pădurile dese, un triunghi duhovnicesc
renumit pentru poienile ascunse și tradiția seculară bisericească. Nu trebuie
uitate nici Bucovina, dar nici Munții Buzăului, cu biserici, chilii și tot
felul de locuri de rugăciune dăltuite în piatră. Dincolo de aceste locuri
foarte cunoscute și de altfel vizitate de zeci de mii de turiști anual,
departe, către frontiera de nord a României, în județul Botoșani, se află un
tărâm mai puțin știut al sfinților septentrionali, un alt fel de Athos românesc – autentic,
pătrunzător, despre care se spune că are o putere spirituală aparte, capabilă
să schimbe sufletul omului.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Pădurile care te îndeamnă la sihăstrie
Județul
Botoșani este cel mai nordic din România și probabil una dintre zonele cele mai
subevaluate din punct de vedere turistic de la noi din țară. Este un teritoriu
enigmatic, acoperit cu păduri dese, cu zăvoaie sălbatice pe malurile idilice
ale Prutului, cu masive de calcar ascunse în codrii bătrâni și formațiuni de
relief spectaculoase la care nu te-ai aștepta într-o zonă de silvo-stepă și
deal. Poate cele mai spectaculoase creații ale naturii, la Botoșani, sunt
pădurile sale preistorice,
considerate printre ultimele păduri cu adevărat
sălbatice de la frontiera României.
Aceste teritorii uitate de
lume au devenit locurile preferate de numeroși sihaștri şi călugări care
fugeau de tot ceea ce era lumesc pentru a se scufunda în rugăciune și
meditație. În pădurile județului Botoșani și-au găsit sălaș de-a lungul
secolelor mai ales călugări ucraineni, ruși și români. Fie au întemeiat
comunități monastice, retrase, fie au săpat chilii în calcar sau în adâncul
codrilor. Alții doar au trăit revelații importante privind rostul lor lumesc și
spiritual, plecând acolo unde i-au purtat viziunile și chemarea.
Mănăstirea Vorona FOTO Cosmin Zamfirache
În
județul Botoșani s-au născut cinci ieromonahi care au ajuns să fie trecuți în
rândurile sfinților: Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona, Sfântul Ioan Iacob de la Neamț (sau
Hozevitul) născut în comuna Păltiniș, Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la
Colciu născut la Vorniceni, Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, născut la
Sulița, și Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, născut în comuna Lunca.
Majoritatea acestor sfinți provin din familii de țărani, cu mulți copii și
situație materială precară. O bună parte și-au început ucenicia în schituri din
județul Botoșani, dar toți au ajuns la mari centre monastice din România,
Grecia şi Israel. În câteva cazuri, aceștia vin din comunități laice sau monastice
care le păstrează și astăzi amintirea, fiind locuri de pelerinaj foarte căutate
de credincioșii ortodocși, renumite pentru puterea lor spirituală.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Din Ucraina la Vorona. Povestea aristocratului rus devenit sfânt
O
caracteristică importantă a acestor mănăstiri care păstrează amintirea
sfinților este reprezentată de autenticitatea, liniștea și profunzimea
experienței. Nu sunt locuri atinse de comercial, de forfota și de aglomerația
specifică zonelor foarte turistice, ci mai degrabă sunt cotloanele în care poți
medita în voie, ore în șir, fără să-ți tulbure cineva gândurile, rugăciunea, visarea. În cele
mai multe cazuri, te acompaniază doar un miros discret de mir sau de tămâie și
o lumină diafană care pătrunde în aceste lăcașuri de cult, mici, arhaice, care
păstrează un univers întreg încărcat de promisiunea miracolului.
Unul dintre aceste
tărâmuri ale meditației și rugăciunii se află în comuna Vorona, la aproximativ
20 de kilometri de municipiul Botoșani. Este un grup de trei mănăstiri care se
întind de-a lungul unuia dintre cele mai frumoase drumuri forestiere de deal și
câmpie din România, prin mijlocul unor codri seculari. Venind dinspre Botoșani
și urmând indicatoarele, prima dată veți ajunge la Mănăstirea Vorona, o comunitate de maici,
care adăpostește un muzeu impresionant de carte veche, o mulțime de povești din
vremuri de multe trecute, legate inclusiv de domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
dar și o tradiție monastică aparte.
Grota Sfântului Onufrie Vorona FOTO Cosmin Zamfirache
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Urmând
drumul pe lângă mănăstire, prin pădure, încălecând coama dealului, prin
mijlocul unui spectacol al naturii, ajungem de fapt la destinația noastră,
Sihăstria Voronei, un schit locuit de călugări, ferit de privirile
trecătorilor, ascuns de pădurile care-l înconjoară. La el se ajunge destul de
rapid, pe un drum forestier, care se desprinde la dreapta din șoseaua
principală. Sihăstria Voronei adăpostește moaștele Sfântului Cuvios Onufrie de
la Vorona, un om cu o poveste fabuloasă și cu un destin aparte. Spre deosebire
de ceilalți sfinți din județul Botoșani, Onufrie nu era român și nici nu
provenea dintr-o familie de țărani. A fost un aristocrat rus, despre care se zvonea că ar fi avut inclusiv importante funcții administrative. Nu-i este
cunoscut numele de mirean şi nici de unde venea cu exactitate, dar se știe că a ajuns
în Moldova pe la 1749, pe când avea între 30 și 40 de ani.
Mormântul cuviosului Onufrie la Sihăstria Voronei
Se spune despre el că în
viața de mirean ar fi fost guvernator al unei provincii din Ucraina de astăzi, și că ducea o viață
boemă, după moda franțuzească, cu baluri și numeroase alte distracții. Nu știm
dacă era căsătorit sau nu. Cert este că la un moment dat, acest mare aristocrat
rus renunță brusc la viața sa, pleacă din Ucraina și se face pustnic în Moldova.
Faptul că provenea dintr-o familie aristocrată era dovedit şi de situaţia sa,
avea o cultură solidă, ştia să scrie deosebit de frumos şi în plus reuşea să
facă traduceri foarte bune din diferite lucrări religioase. Venirea sa este
semnalată de importanţi ieromonahi ai vremii precum Paisie Velicicovski.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Minuni din vremea lui Mihai Sturdza
După 15
ani de stat prin zona Bucovinei, în special la Dragomirna, ajunge în codrii
Voronei. Se stabilește într-o grotă de calcar, situată la câțiva kilometri de
Sihăstria Voronei, un schit întemeiat pe la începutul secolului al XVII-lea de câțiva
călugări ruși. Cuviosul Onufrie petrece 25 de ani în pădurile Voronei, trăiește doar
din ceea ce îi oferea natura,
iar în peștera sa face un adevărat altar. După ce a murit, călugării de
la Sihăstria Voronei l-au îngropat sub un măr. Acolo ar fi avut loc prima
minune, spune tradiția locului. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel
al domnului Mihai Sturdza, despre care se spune că a ajuns la Sihăstria Voronei în anul 1846. Aici a primit
un măr din copacul de lângă mormântul sfântului şi i s-a spus să-l dea fiicei sale
bolnave de epilepsie. Copila a mâncat mărul şi s-ar fi vindecat. Domnul a cerut atunci
dezgroparea osemintelor lui Onufrie, descoperind că trupul cuviosului nu era putrezit. Moaştele sale au fost prima dată depuse în altarul Mănăstirii
Vorona, pe atunci mănăstire de călugări. Câțiva ani mai târziu, în urma unui vis avut de
stareţul Mănăstirii Vorona, moaştele Cuviosului Onufrie au fost duse la Schitul
Sihăstria Voronei. În 2005,
el a fost trecut în rândul sfinţilor şi prăznuit pe
data de 9 septembrie.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
La Sihăstria Voronei
Nu
trebuie ratată la Sihăstria Voronei o icoană unică în lumea creștină. „Această
icoană este unicat! Nicăieri nu apare această reprezentare. De obicei Maica
Domnului este reprezentată cu pruncul în braţe. Aici este vorba de o ipostază
unicat, apărută nu întâmplător, ci în urma unei viziuni a celui care a
realizat-o şi este încărcată de semnificaţii“, preciza Ghedeon Huţănaşu,
starteţul Mănăstirii Sihăstria Voronei. Mai precis, Fecioara este înfăţişată
ţinând de mână copilul Iisus, dând impresia unei deplasări în pas alert. Icoana
are o vechime de aproape două secole și a fost realizată de un călugăr necunoscut, din
judeţul Botoşani. Icoana de la Sihăstria Voronei este considerată de altfel o
adevărată făcătoare de minuni, capabilă să prevestească dezastrele. Călugării
spun că în anii ’80, icoana a prevestit un cutremur: a început să plângă cu
lacrimi reale.
Locul de rugăciune ascuns al cuvioșilor Paisie și Cleopa
După ce
ne îndepărtăm de Sihăstria Voronei, putem continua periplul ecumenic pe același
spectaculos drum forestier. Putem face un popas la oaza de liniște reprezentată
de Schitul Oneaga, o altă sihăstrie din mijlocul pădurii. Ulterior, virând la stânga
către Coșula, trecem pe lângă o mănăstire de secol XVI, unicat în România – ctitoria
vistiernicului Mateiaș, om de încredere al lui Petru Rareș. Complexul monastic
este spectaculos și, la fel ca Mănăstirea Voroneț, cu al său albastru unic,
Coșula se poate lăuda cu un galben cu totul deosebit, recunoscut de specialiști
și prezent în multe picturi din interiorul bisericii principale. Urmându-ne
drumul, ieșim pe șoseaua Iași-Botoșani, către Copălău. Străbătând ulițele
satului, și apoi urmând un nou drum prin pădure, ajungem la o intersecție și
ținem drumul către comuna Lunca.
Cum arată interiorul Catedralei Naționale după înlăturarea schelelor. Patriarhul Ecumenic și Patriarhul României vor sfinți lăcașul în luna octombrie
Mănăstirea Cozancea FOTO Cosmin Zamfirache
Depășind
vatra satului Lunca, atenți la indicatoare, virăm la stânga pe un drum către
Cozancea, unul dintre cele mai faimoase schituri din județul Botoșani datorită
faptului că aici au intrat în mănăstire și și-au făcut ucenicia doi dintre cei
mai importanți duhovnici români din secolul XX și, totodată, doi dintre cei mai
recenți sfinți din calendarul ortodox: Cuviosul Paisie de la Sihăstria și Cuviosul
Cleopa de la Sihăstria. Pe scurt, înainte de canonizare, aceștia se numeau
Paisie Olaru și Ilie Cleopa, doi pustnici căutați de oameni pentru
înțelepciunea și darul lor profetic. Drumul până la schit este anevoios,
căznitor, ca un soi de test al credinței. Dacă este uscat, drumul este
accesibil și cu autoturismele (mai puțin cele foarte joase, sport). Dacă plouă,
este necesar un SUV sau mai degrabă o mașină de teren. În orice caz, calea
către mănăstire este impresionantă. Străbate câmpuri pitorești, pentru ca apoi
să se scufunde prin pădurea deasă. De cele mai multe ori ai ocazia să dai de
grupuri de căprioare care ies din pădure și străbat maiestuos câmpia până către
un alt pâlc de arbori. La capătul acestui test al răbdării, călătorul descoperă
o gură de rai. În mijlocul pădurii, lângă un iaz desprins parcă din povești, se
află o bisericuță și câteva construcții tradiționale.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ilie Cleopa FOTO crestinortodox.ro
Schitul Cozancea a fost
întemeiat la sfârşitul secolului al XVII-lea de trei călugări veniţi tocmai din
zona Donului. În 1732, marele boier Vasile Balş ridică şi o biserică de piatră,
care s-a păstrat până astăzi. Datorită izolării, a liniștii depline, în
pădurile de la Cozancea şi-au găsit sălaşul mulţi pustnici și numeroşi ieromonahi
faimoşi, printre care Vasian Bucovineanul, Varlaam Vantil şi Lavrenţie.
Chilia din inima pădurii
Cei mai
importanți sihaștri de la Cozancea au fost Paisie Olaru și Ilie Cleopa. Paisie
Olaru s-a născut în anul 1897, în comuna Lunca, judeţul Botoşani, în familia
unui pădurar cu cinci copii. Se numea de fapt Petru şi până la 24 de ani a
trăit ca mirean. Atunci a simţit o chemare că trebuie să meargă la mănăstire,
să se retragă în pădurile de la Cozancea. Trăieşte în obştea mănăstirească de
la Cozancea şi devine un duhovnic cunoscut, dar şi un mare
îndrumător pentru călugării tineri. Aici, Petru va deveni Paisie. În 1947, Paisie Olaru va
pleca la Mănăstirea Sihăstria în judeţul Neamţ, devenind duhovnicul acelei
comunităţi, iar mai apoi se retrage ca sihastru la Sihla, pentru ca în 1985 să revină
la Sihăstria. A murit în 1990.
Icoana Sfintei Fecioare de la Cozancea FOTO Cosmin Zamfirache
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ilie
Cleopa, fostul ucenic al lui Paisie
Olaru la Cozancea, s-a născut în 1912 şi, la fel ca mentorul său, provenea dintr-o familie de ţărani,
cu cinci copii, din satul
botoșănean Suliţa, comună
vecină cu Lunca. La trei ani după ce termină şcoala
primară intră ca ucenic al lui Paisie Olaru la Cozancea, iar în 1929, alături de
fratele său Vasile pleacă la Sihăstria, în judeţul Neamţ. De acolo va începe să
fie cunoscut ca un mare duhovnic al ortodoxiei româneşti contemporane. A murit
în 1998.
Cei doi
mari duhovnici au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română în luna iulie a
anului 2024, proclamarea solemnă a canonizării lor având loc la Mănăstirea
Sihăstria în data de 7 august 2025. Interesant este că, de la Mănăstirea
Cozancea, urmând un indicator discret către poteca pădurii, poți ajunge la
chilia în care a stat Paisie Olaru în anii săi de sihăstrie din codrii
Zamostei. Practic, chilia se găsește într-o poiană idilică, unde oricine se
poate odihni, medita și chiar poate intra și studia în cămăruța în care a trăit Cuviosul Paisie. Nu
puteți pleca de la Mănăstirea Cozancea fără să admirați pictura bisericească, dar nici fără să
aruncați un ochi la pangarul bisericesc plin cu leacuri din plante, siropuri,
sucuri naturale și câte și mai câte bunătăți absolut naturale.
„Cocuța” și misterele Cozancei
Aici, la Cozancea, se află și una
dintre cele mai misterioase și totodată importante icoane făcătoare de minuni, singura icoană
din Moldova investigată de autorități. Povestea a început la finele secolului
al XIX-lea, atunci când călugărul Conon, pătruns de credință, se ruga stând
într-un picior, ore în șir, cu ochii nedezlipiți de chipul icoanei cu Fecioara
Maria. Conon alinta icoana și îi spunea „Cocuța“, iar după nopți întregi de rugăciuni,
Fecioara i-ar fi răspuns: ar fi început să curgă două șuvoaie de lacrimi și nu s-ar fi oprit
zile în șir. Minunea a făcut înconjurul țării. Ziarele din anul 1882, precum
„Universul“ de la București, au scris despre această minune. O comisie, în frunte
cu prefectul Botoșaniului, a investigat acest caz. Se spune că icoana a fost
închisă într-un loc și păzită pentru a fi dată în vileag o posibilă înșelăciune, însă icoana ar
fi plâns în continuare, timp de câteva săptămâni.
Dintr-un sat de la marginea României în pustiul Țării Sfinte
După
pelerinajul de la Cozancea, în capătul celălalt al județului Botoșani, la mai
bine de o oră de municipiul reședință de județ se află un alt loc cu o
puternică rezonanță spirituală. Este vorba despre Horodiștea, o localitate din
comuna Păltiniș. Se ajunge acolo pe drumul de la Botoșani la Dorohoi și apoi
mai departe către Darabani, cel mai nordic oraș din România. Pentru a ajunge la
Horodiștea trebuie să treceți de Darabani și să continuați pe frontiera de
nord. Este un peisaj idilic, făurit de magia Prutului, care a dat naștere
zăvoaielor, insulelor și tuturor minunilor de pe malurile sale. Aici, în acest
teritoriu sălbatic, dar inimaginabil de frumos, s-a născut Ilie, fiul lui Maxim și al
Ecaterinei, doi țărani din Horodiștea. Acest copil blond și firav, cum a fost
descris de apropiați, va ajunge unul dintre cei mai importanți sihaștri români din
pustiul Hozeva, Țara Sfântă. A fost canonizat sub numele de Sfântul Ioan Iacob
de la Neamț sau Hozevitul.
Starețul unei cunoscute mănăstiri din Iași, condamnat definitiv după ce a condus beat. Ceruse amânare motivând că este o persoană „blândă”
Mănăstirea dedicată lui Ioan Iacob Hozevitul FOTO Cosmin Zamfirache
Sfântul
Ioan Iacob s-a născut în 1913 și a avut o copilărie foarte grea. A rămas orfan
de mamă de la vârsta de 6 luni. Mai apoi, la numai doi ani și jumătate, rămâne orfan și
de tată, mort în Primul Război Mondial. Rudele apropiate l-au luat în grijă, însă a suferit mult din
cauza lipsei părinților. „Un om bun, cum nu se mai găseşte nicăieri. Dacă erai
gol, te îmbrăca cu ce avea şi umbla el în frig. Nu a spus niciunui om un cuvânt
rău, numai a mângâiat pe alţii şi el a suferit. Era un copil slăbuţ, timid şi
bălai la început. Când s-a făcut om matur, s-a înnegrit la păr. A dus o viaţă
plină de amar încă din leagăn“, povestea Georgeta Bajureanu, verișoara lui Ioan
Iacob Hozevitul. A fost un elev foarte silitor și unchiul său dorea să-l facă
preot. Iliuță, cum îi spuneau oamenii din sat, avea însă alte gânduri.
Se spune că a auzit un glas de Sus care i-a spus răspicat „Mănăstirea“ și nu a
mai stat pe gânduri.
Până pe meleagurile sfinte
Ioan
Iacob Hozevitul a fost călugăr la Neamț, dar a dorit să trăiască asemenea sihaștrilor din
primele secole ale lumii creștine. Așa că a decis să plece în pustiul de la
Hozeva, lângă orașul Ierihon. Acolo a dus viața unui ascet, dormea puțin, mânca te miri ce, dar
se ruga constant. În Hozeva a îndurat pericole, boli și privațiuni. A ajuns
renumit pentru talentul său medical și a tratat deopotrivă musulmani și creștini, fără
deosebire. A murit la numai 47 de ani. „Corpul Părintelui Ioan era întreg, cu
miros plăcut, cu hainele neputrede, epitrahilul şi schima întregi şi pielea
uscată pe oase şi arăta ca şi cum ar dormi, cu faţa curată, cu barba neagră
întreagă, faţa plăcută“, preciza Ioanichie, ucenicul Sfântului Ioan Iacob
Hozevitul, în notele de la lucrarea „Din Ierihon către Sion. Trecerea de la
pământ la cer“.
Ioan Iacob Hozevitul
Pe data
de 21 iunie 1992, Ioan Iacob Hozevitul a fost trecut în rândul sfinților sub numele de „Sfântul Ioan
Iacob de la Neamţ“, fixându-i-se zi de prăznuire data de 5 august. Deși
moaștele sale se află la Mănăstirea „Sfântul Gheorghe Hozevitul“ din Pustiul
Hozeva, pe Valea Pârâului Cherit, în Israel, acasă la Horodiștea, Iliuță a
rămas în memoria localnicilor. Prima dată, a fost amenajată o casă memorială,
acolo unde a locuit acesta până la 18 ani. Casa memorială este organizată sub
forma unei locuințe țărănești de la început de secol XX și impresionează prin acuratețe
și calitatea expoziției. Toate sunt la locul lor – până și ștergarele sau
obiectele de scris ale lui Ioan Iacob Hozevitul. Lângă casa memorială, în 2018 a fost construit un
schit, ridicat la rang de mănăstire în 2020 – un loc impresionant,
atât prin frumusețea arhitectonică, cât și prin valoarea sa sentimentală. Nu departe
de mănăstire curge Prutul înconjurat de spetaculoasele sale zăvoaie.
Și dacă
tot are loc o vizită turistică în județul Botoșani, cu temă ecumenică, nu
trebuie ratate ctitoriile lui Ștefan cel Mare – Mănăstirea Popăuți din
municipiul Botoșani și Mănăstirea Sfântul Nicolae Domnesc de la Dorohoi – sau cele ale
Elenei Rareș, soția voievodului Petru Rareș: „Sfântul Gheorghe“ și „Uspenia“ – locul
unde a fost botezat Mihai Eminescu –, ambele de la mijlocul secolului al XVI-lea.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-16T17:10:25.845Z”,”page”:{“created_at”:”2026-08-06T08:22:24.675Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-08-06T08:22:26.048Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:269},”path”:”/stil-de-viata/magazin/athosul-romanesc-de-la-botosani-manastirile-2549994.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”athosul-romanesc-de-la-botosani-manastirile-2549994.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/athosul-romanesc-de-la-botosani-manastirile-2549994.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
