Un „miracol” modern
Sute de mii de credincioși își părăsesc bisericile în fiecare an. Banii, însă, continuă să vină. Aproximativ 660.000 de persoane au părăsit oficial bisericile catolice și protestante ale țării în 2025, eliberându-le de o taxă percepută automat membrilor înregistrați ca procent din impozitul pe venit. În ciuda exodului, cele două instituții au încasat peste 12,5 miliarde de euro prin impozitul bisericesc pentru anul fiscal 2025, față de aproximativ 12,4 miliarde de euro în 2024, scrie politico.eu.
Impozitul bisericesc
Miracolul aparent are o explicație categoric pământească: creșterea salariilor și sistemul fiscal progresiv din Germania înseamnă că numărul tot mai mic de membri plătește mai mult. „La prima vedere, evoluția poate părea contradictorie”, a declarat un purtător de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Germania – organizația umbrelă care reprezintă bisericile protestante regionale din Germania. „Motivul este că impozitul bisericesc este calculat pe baza impozitului pe venit individual.”
Membrii bisericilor catolice și protestante din Germania și ai unor comunități evreiești plătesc o taxă religioasă suplimentară egală cu 8 sau 9% din impozitul pe venit, chiar dacă nu participă la slujbe. În 2021, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date complete, peste 29 de milioane de persoane au plătit impozit bisericesc în Germania, reprezentând aproape jumătate din totalul contribuabililor din cea mai mare economie a Europei.
Tabelele privind impozitul pe salarii din 2025, elaborate de Ministerul Finanțelor din Germania, sugerează că un angajat celibatar, fără copii, care câștigă 50.000 de euro brut pe an, plătește anual aproximativ 600 de euro impozit bisericesc, pe lângă impozitul pe venit, în funcție de statul federal. Cineva care câștigă 70.000 de euro pe an plătește peste 1.000 de euro.
„Ieșirea din biserică”
Oamenii sunt înregistrați ca parte a comunității lor religioase la naștere sau la birourile administrației locale. Pentru a înceta să plătească impozitul bisericesc, trebuie să părăsească comunitatea în mod oficial printr-un proces cunoscut sub numele de Kirchenaustritt, sau „ieșirea din biserică”. Procedura variază în funcție de statele federale ale Germaniei, dar, de obicei, necesită prezentarea personală la un oficiu de stare civilă sau la o instanță locală pentru a depune o declarație. Majoritatea statelor percep și o taxă administrativă.
Deși cei care se dezabonează pot participa în continuare la slujbe ca vizitatori și pot avea acces la unele slujbe bisericești, nu li se permite să se căsătorească la biserică, să fie nași sau să li se garanteze o înmormântare la biserică. În 2025, aproximativ 310.000 de persoane au părăsit Biserica Catolică, în timp ce aproximativ 350.000 au părăsit una dintre bisericile protestante regionale din Germania.
Mai puțin conectați la biserică
Motivele invocate de oameni pentru a părăsi oficial comunitățile lor religioase variază de la sentimentul de a fi mai puțin conectați la biserică până la simpla dorință de a economisi bani. „Oamenii părăsesc Biserica pentru că simt că aceasta nu mai joacă un rol în viața lor”, a declarat Matthias Kopp, director de comunicare al Conferinței Episcopilor Germani.„La acestea se adaugă scandalurile din ultimii ani, care au pus sub semnul întrebării credibilitatea Bisericii”, a adăugat el. „Există, de asemenea, oameni – deși acesta nu este nicidecum motivul principal – care părăsesc Biserica din cauza taxei bisericești.”
„Acestea sunt procese de alienare la care trebuie să răspundem”, a spus Kopp.
Pentru Jana Keil, o contabilă în vârstă de 33 de ani din Berlin, decizia a fost atât financiară, cât și morală. „Nu am mai vrut să susțin sistemul cu impozite bisericești, având în vedere scandalurile de abuz”, a spus ea. Lukas Heinich, un student în vârstă de 23 de ani care lucrează, a spus că a plecat oficial după ce și-a terminat ucenicia pentru că „nu avea chef să plătească impozitul sau să sprijine biserica”. Faptul că veniturile din taxele bisericești continuă să crească în ciuda exodului se datorează tipurilor de contribuabili care aleg să rămână membri ai bisericii.
Cei care încă plătesc impozit bisericesc în Germania sunt „probabil cei cu venituri mai mari”, a declarat Zareh Asatryan, profesor de economie empirică la Universitatea din Münster. „Cei care rămân vor câștiga în mod natural mai multe venituri din cauza inflației plus a creșterii salariilor reale și vor genera doar mai multe venituri.”
Provocări semnificative
Însă creșterea continuă a veniturilor din impozitele bisericești maschează provocări semnificative pe termen lung – și ridică semne de întrebare cu privire la cât timp poate dura această tendință.
Deși aceste venituri cresc, acestea sunt „relativ lente” și „nu au crescut mult”, a spus Asatryan. Creșterea veniturilor din impozitul bisericesc este considerabil mai mică decât creșterea veniturilor din impozitul pe venit. Veniturile statului din impozitele pe salarii și venit au crescut cu 6,65% în 2025, a declarat Kopp, în timp ce veniturile din impozitul bisericesc au crescut cu 1,93%.
„Proiecțiile pe termen lung indică faptul că veniturile din taxele bisericești vor scădea semnificativ în următoarele decenii, pe măsură ce numărul membrilor bisericii continuă să scadă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Germania. Bisericile protestante se pregătesc deja pentru scăderea veniturilor lor „prin procese de planificare pe termen lung”, a declarat purtătorul de cuvânt. „Fără acest sistem, activitatea religioasă, socială și caritabilă a bisericii nu ar fi posibilă la amploarea actuală”.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
