Pe 31 iulie 1957, pornea primul reactor nuclear românesc. Era primul reactor nuclear funcțional din sud-estul Europei, construit în afara Uniunii Sovietice și o uriașă realizare a fizicienilor români din marele centru științific de la Măgurele. A fost apogeul fizicii nucleare românești.
Reactorul nuclear de la Măgurele în 1969 FOTO wikipedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
La începutul lunii august a anului 1945, Statele Unite folosesc cea mai groaznică armă pe care omenirea o văzuse până atunci. Era vorba despre cele două bombe atomice lansate asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, cu efecte devastatoare. Din acel moment, mai ales pe fondul proliferării Războiului Rece dintre SUA și URSS, marcat de lupta pentru extinderea sferelor de influență la nivel mondial, a început o adevărată cursă a cercetării și înarmării în domeniul nuclear.
În anul 1949, URSS testează cu succes prima sa bombă atomică (RDS-1), punând capăt monopolului american. Acesta este considerat de mulți istorici începutul propriu-zis al cursei înarmării nucleare. Englezii nu se lasă mai prejos, iar în 1952 Marea Britanie devine a treia putere nucleară. În anii ’50 și ’60, SUA și URSS dezvoltă mii de focoase nucleare, bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale (ICBM) și submarine nucleare. După anii ’60, isteria înarmării atomice se răspândește pe tot globul. Franța dezvoltă programe de înarmare nucleară în 1960, urmată îndeaproape de chinezi, în 1964. Cursa nucleară continuă prin dezvoltarea de arme tot mai sofisticate și prin extinderea clubului nuclear. Și asta în ciuda întâlnirii de la Geneva din 1958, care a încercat să reglementeze această chestiune și să tragă un semnal de alarmă privind cursa nucleară.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Puțin cunoscut publicului larg este că și România a intrat în cursa atomică. Dar din motive științifice, nu militare. Pe 31 iulie 1957, România a devenit prima țară din sud-estul Europei care deținea un reactor nuclear funcțional. Povestea acestuia se leagă de unul dintre cele mai bune departamente de cercetare științifică în domeniul fizicii din Europa, cu sediul la Măgurele.
Un profesor genial și incubatorul de știință de la Măgurele
Povestea primei experiențe nucleare românești începe cu un grup de fizicieni remarcabili. Mai precis, în anul 1949, profesorul Horia Hulubei, un veteran al Primului Război Mondial, dar și un fizician extraordinar, cu doctorat la Paris, a creat un institut de fizică dedicat exclusiv cercetării științifice. Noul institut, numit pur și simplu Institutul de Fizică al Academiei, și-a început activitatea în fostul conac Oteteleșanu, din comuna Măgurele, județul Prahova. Era, inițial, o echipă restrânsă de numai 20 de cercetători.
Aici a fost formată una dintre cele mai importante generații de cercetători români în domeniul fizicii și, mai ales, al fizicii atomice. Era o comunitate de elită la nivel mondial și o școală științifică de renume pentru știința românească. Institutul a reușit să obțină și finanțarea necesară. Era condus de un trio imbatabil al fizicii românești, alcătuit din Horia Hulubei, Șerban Țițeica și Florin Ciorăscu.
Un moment important în povestea realizării primului reactor nuclear românesc a fost scindarea, în 1956, a Institutului de Fizică al Academiei. Așa a luat naștere Institutul de Fizică Atomică (IFA), aflat în subordinea Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară și avându-l director pe Horia Hulubei. Practic, România comunistă avea, la acel moment, toate premisele pentru a realiza performanță în fizica atomică. Avea un laborator și o zonă de cercetare bine amenajate și dotate, un grup de cercetători de top și un lider ca Horia Hulubei, fizician recunoscut pe plan european.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Primul reactor nuclear din sud-estul Europei, în afara URSS-ului
În plus, România avea și importante zăcăminte de uraniu. Acestea erau deja exploatate și trimise direct în URSS, prin acele sovromuri, societăți mixte româno-sovietice. În realitate, sovromurile erau o modalitate mai subtilă de jefuire cumplită a resurselor românești de către sovietici. De exploatarea uraniului se ocupa Sovromcuarțit. Minereul extras era încărcat direct în vagoane și trimis în URSS. Timp de un deceniu, sovieticii au jefuit zăcămintele de uraniu prin sovromuri.
Scurgeri de lichid radioactiv, în timpul mentenanţei la cel mai puternic reactor nuclear funcțional din Europa
În 1965, reprezentanții României comuniste au refuzat să mai trimită zăcământ, spunând că au în plan ca, până în 1980, să realizeze propriul program energetic nuclear. În acel moment, rușii au hotărât să ajute la dezvoltarea programului nuclear românesc. Mai ales după înființarea Tratatului de la Varșovia, în 1955, discuțiile româno-ruse pe marginea unui program nuclear în România au avansat.
Prima ședință a avut loc la Moscova, în aprilie 1955. Atunci s-a hotărât construirea în România a unui reactor nuclear VVR-S, răcit cu apă distilată și cu o putere de 2 MW. Era un reactor nuclear științific, nu militar. În plus, tot sovieticii aveau să construiască în România și un ciclotron de 25 MeV pentru particule alfa. Ambele echipamente erau foarte costisitoare și se ridicau, împreună, la peste 26 de milioane de ruble. La aceste cheltuieli se adăugau și investițiile în clădirile și amenajările speciale.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Statul român contribuia cu o sumă importantă pentru achiziționarea aparaturii de la ruși. Totodată, urmau să fie trimiși în URSS patru specialiști români, pentru ca, timp de jumătate de an, să învețe cum să lucreze cu generatorul electrostatic. La aceștia se mai adăugau alte 10 persoane care să se pregătească pentru utilizarea reactorului nuclear, în două schimburi.
Așa a luat naștere, pe 31 iulie 1957, reactorul nuclear de cercetare VVR-S. Era un model sovietic, construit cu sprijinul URSS. Construcția reactorului și a tuturor amenajărilor necesare a durat aproximativ șapte ani. Reactorul VVR-S avea o putere termică de 2 MW și era capabil să producă izotopi radioactivi în domeniul industrial și medical.
De precizat că echipa fizicianului Hulubei a contribuit din plin la construcția și punerea în funcțiune a reactorului. De altfel, acesta a și fost amplasat în facilitățile IFA de la Măgurele.
Mișcarea strategică a Italiei: guvernul Meloni explorează revenirea la energia nucleară după 40 de ani pentru a proteja economia și securitatea energetică
„Reactorul de
cercetare nucleară, deținut de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), a fost primul
reactor de cercetare din România care a utilizat proiectul sovietic de tip
VVR-S. A fost construit între anii 1955 și 1957, în România. Reactorul a fost
folosit pentru cercetare și pentru producerea de radioizotopi. VVR-S înseamnă
că este un reactor cu neutroni termici, model S, moderat, răcit și reflectat cu
apă distilată, alimentat inițial cu uraniu îmbogățit la 10%, iar ulterior cu
uraniu îmbogățit la 36%”, precizează specialiștii de la Institutul Național „Horia Hulubei”, Ioan Iorga, Maria Monica Mincu și Daniela Gurău în „Role of Operational Radioprotection Simulation in the Dismantling of the Protection and Control Rods of VVR-S Reactor.
Timp de mai multe decenii, la Măgurele au avut loc progrese incredibile în lumea științifică românească. De exemplu, echipa condusă de Victor Toma a pus în funcțiune primul calculator electronic românesc, iar în 1962 a fost realizat primul laser de la noi din țară de echipa profesorului Agârbiceanu.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Reactorul nuclear de la Măgurele a fost utilizat în cercetare, dar și cu scop practic, în medicină și industrie. Reactorul de la Măgurele a fost închis în 1997. „Reactorul de
cercetare a funcționat până în anul 1997 și a fost oprit definitiv în 2002. Pe
durata existenței sale, instalația a fost funcțională timp de 113.467 de ore,
dintre care aproximativ 2.000 de ore la o putere de 3,0–3,5 MW. Puterea totală
produsă a ajuns la 9,59 GWd (gigawați-zi) în anul 1997. Reactorul a avut un
factor de utilizare de 65% (aproximativ 9.510 zile efective de funcționare), cu
o putere termică medie de 1 MW”, arată aceeași specialiști.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-30T04:20:11.424Z”,”page”:{“created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/magazin/cum-a-devenit-romania-o-putere-atomica-in-2546056.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”cum-a-devenit-romania-o-putere-atomica-in-2546056.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/cum-a-devenit-romania-o-putere-atomica-in-2546056.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
