Curtea Constituțională a admis miercuri o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor articole din Codul de procedură penală care se referă, printre altele, la competența judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea dosarelor, dar și soluția legislativă prin care încheierile întocmite de acesta sunt asociate cu principiul autorității de lucru judecat.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Legea aduce schimbări majore
Legea aduce schimbări majore în mai multe direcții, între acestea fiind consolidarea drepturilor victimelor, informare reală, acces la dosar, comunicarea unei copii a rechizitoriului și a celorlalte acte esențiale, asistență juridică gratuită, traducerea actelor, acces la compensații și informarea victimei în cazul eliberării sau evadării agresorului.
”Astăzi, Curtea Constituțională a admis parțial obiecția de neconstituționalitate formulată cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală. În raport cu amploarea reformei, acest control este binevenit, întrucât permite corectarea unor aspecte punctuale și reduce riscul unor contestări ulterioare ale procedurilor de către inculpați, arată Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane într-un comunicat.
”Din cele 64 de modificări cuprinse în această amplă reformă a Codului de procedură penală, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale doar patru aspecte punctuale, toate referitoare la procedura camerei preliminare (eficientizarea acestei proceduri prin termene mai scurte și reguli mai clare, recunoașterea autorității de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în camera preliminară, precum și reunirea și disjungerea cauzelor în această etapă procesuală)”, se mai arată în document.
Alte schimbări
Schimbările vizează, de asemenea, protejarea copiilor și a victimelor vulnerabile – audieri audio-video obligatorii, posibilitatea participării psihologului sau a specialistului, protejarea domiciliului și a datelor personale, circuite separate în instanțe și măsuri care reduc riscul de intimidare și revictimizare, precum și la procese mai rapide și mai eficiente – termene clare pentru soluționarea cererilor de administrare a probelor, limitarea cererilor repetitive, simplificarea procedurilor în cauzele cu un număr mare de victime și mecanisme mai eficiente pentru accelerarea proceselor care depășesc o durată rezonabilă.
”Aceste modificări înseamnă mai puțină birocrație, mai puține amânări, mai multă siguranță pentru victime și un proces penal adaptat realităților actuale. România are nevoie de o justiție penală mai rapidă, mai modernă și mai apropiată de oameni. Victimele au nevoie ca această reformă să devină realitate”, se mai precizează în document.
Modificările aduse Codului de procedură penală
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis pe 22 mai sesizarea CCR în legătură cu modificările aduse Codului de procedură penală, care introduc o procedură accelerată în faza de cameră preliminară a proceselor penale.
În sesizarea trimisă la CCR, ICCJ susținea că noile prevederi sunt neconstituționale întrucât afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.
Instanța supremă a arătat că noua reglementare obliga judecătorul de cameră preliminară să intre indirect pe fondul cauzei, în condițiile în care are atribuții doar în ceea ce privește verificarea legalității urmăririi penale.
Astfel, ÎCCJ avertiza în privința apariției unor blocare privind restituirea cauzelor la Parchet, separarea dosarelor reunite, dar și posibilitatea apariției unor soluții contradictorii.
ÎCCJ a criticat, în același timp, și eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare din camera preliminară, astfel că potrivit noii legi, după primul termen, părțile și persoanele vătămate trebuiau să-și urmărească dosarului, în absența unor citații noi.
În ceea ce privește „autoritate de lucru judecat” privind legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală, instanța supremă a contestat prevederea arătând că limitează posibilitatea instanței de fond de a mai analiza legalitatea unor probe obținute nelegal sau neloial.
Sesizarea ÎCCJa fost astfel analizată de Curtea Constituțională a României, iar decizia, favorabilă, este definitivă și general obligatorie.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
