Dosarul siturilor arheologice din zona Dobrogei care făceau parte din frontiera fortificată a imperiului roman întâmpină dificultăți în procesul de înscriere în lista siturilor UNESCO, datorită faptului că este un dosar transnațional, în timp ce dosarul cu cetățile dacice a fost inclus de aproape un an în lista organizației internaționale, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, președintele Comisiei naționale Limes care funcționează pe lângă Ministerul Culturii, Felix Marcu.
Prezent la Tulcea, cu prilejul celei de-a XIII-a ediții a Forumului Limes, organizat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ‘Gavrilă Simion’ (ICEM) din Tulcea, sub egida Ministerului Culturii, în cadrul programului național Limes, arheologul Felix Marcu a amintit că în anul 2017, în urma unui studiu tematic, s-a decis ca vestigiile arheologice importante din România candidate la Lista Patrimoniului Mondial să fie împărțite în două segmente de limes, sectorul dacic și cel Est-Dunărean.
‘Sectorul estic al Dunării practic este continuarea și extinderea sectorului vestic înscris în 2023, unde Germania, Austria și Slovacia și-au înscris porțiunile lor de limes, mai puțin Ungaria, unde a rămas o porțiune neînscrisă deocamdată. Diferența dintre dosarul dacic și cel al Dunării de Est constă în faptul că ultimul e un dosar transnațional făcut împreună cu sârbii, bulgarii și croații, prezenți și ei aici, și de aceea, fără să fie o coincidență, întâlnirea transnațională care a început la București acum două zile, organizată de Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Național de Istorie a României’, a afirmat președintele Comisiei naționale Limes, care este și directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Felix Marcu.
Potrivit acestuia, cetățile romane din Dobrogea, ca și cele din alte state incluse în dosarul Est-Dunărean, sunt mai puțin cercetate, în condițiile în care sunt acoperite de situri ulterioare din perioada bizantină.
‘A rămas porțiunea asta Est-Dunăreană, tocmai pentru că e un dosar transnațional și nu e așa simplu să lucrezi în patru țări și să rezulte o structură omogenă, mai ales că dosarul de nominalizare trebuie să cuprindă niște lucruri standardizate. O mare parte sunt cele legate de partea administrativă, iar aici e diferența, e complicat. Trebuie propus un cadru de management care nu e simplu’, a mai spus Marcu.
Președintele Comisiei naționale Limes a amintit că Ungaria s-a retras din nominalizare în anul 2023, din motive administrative, și a menționat că orice țară poate să decidă să intre în orice moment în procedura UNESCO pentru a-și înscrie siturile arheologice în Lista Patrimoniului Mondial.
Potrivit sursei citate, cea mai importantă activitate derulată până acum pentru îndeplinirea condițiilor impuse de UNESCO este cartografierea cetăților, care s-a făcut inclusiv aerian, iar cea mai dificilă activitate este cea administrativă.
‘Specialiștii trebuie să fie sprijiniți de autorități. Este nevoie de planuri urbanistice, regulamente, trebuie să mențină măcar starea în care siturile au fost înscrise, acea autenticitate și integritate, ceea ce este foarte complicat la 16 județe, peste 200 de comune, peste 200 de primari care se tot schimbă. Unii înțeleg de ce sunt importante aceste situri, alții nu. Și, evident, trebuie să încercăm să evităm să fie afectate de tot felul de lucrări care în aparență pot fi mai importante, cum ar fi un drum sau un parc fotovoltaic, dar pe termen lung nu sunt’, a mai spus directorul MNIT.
Tulcea este unul din județele din România cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, dar puține situri sunt amenajate pentru a putea fi cunoscute de turiști. Importanța acestora este relevată și de faptul că cinci din cele 10 situri arheologice din România care fac obiectul proiectului ‘Danube Limes Brand’ sunt din zona nord-dobrogeană. Proiectul amintit și-a propus extinderea siturilor de la frontierele imperiului roman incluse deja în Lista Patrimoniului Mondial cu nominalizări în țările de pe cursul inferior al Dunării și se dorește a fi un instrument pentru protejarea, conservare și promovarea unitară pe termen lung a siturilor de pe Limes.
Limes este numele frontierei fortificate a fostului Imperiu Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europă, de la Nistru și Marea Neagră până la zidul lui Hadrian din Scoția de astăzi. România deține cel mai lung sector de frontieră romană din Europa. AGERPRES / (A, AS – redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă)
