USR, prima reacție din coaliție după decizia CCR
„Curtea Constituțională a respins azi legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Va trebui să citim cu atenție motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției”, a transmis Fritz, în prima reacție a unui lider al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR.
El a continuat: „În orice caz, nu renunțăm la desființarea acestor privilegii. Avem, cu adevărat, voința să reformăm statul. De aceea, Guvernul trebuie să meargă mai departe. Pensiile speciale sunt testul de curaj și de rezistență al Guvernului”.
Fritz a subliniat că românii vor ca pensiile speciale ale magistraților să fie tăiate și că partidele de la guvernare trebuie să țină cont de dorința lor.
„Credința USR este că rolul statului e să motiveze performanța prin salarii corecte, nu competiția cine se pensionează primul. Statul trebuie să funcționeze pentru toți cetățenii, nu doar pentru unii privilegiați”, a conchis președintele USR.
Curtea Constituțională a decis luni, 20 octombrie, după două amânări, că legea Guvernului Bolojan care taie pensiile speciale ale magistraților este neconstituțională, așa cum a scris Libertatea ziua precedentă, citând surse politice și din CCR.
Recomandări
Lista noii conduceri a PSD. Cine vor fi cei 5 prim-vicepreședinți și vicepreședinții lui Sorin Grindeanu care vor fi votați la Congresul din 7 noiembrie
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost judecător raportor, lucru dezvăluit de Libertatea încă de luna trecută, iar scorul la vot a fost 5-4.
Amintim că premierul Ilie Bolojan a spus încă din august că, dacă legea pică la CCR, „Guvernul nu mai are legitimitate”, afirmații repetate ulterior.
Ce prevede legea pensiilor magistraților asumată de Guvern în Parlament
Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.
„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
