De trei secole, Danemarca este puterea suverană a Groenlandei. Mica monarhie europeană continuă să administreze astfel un teritoriu cu doar 57.000 de locuitori, dar vast, aspru și extrem de bogat în resurse.
Astăzi însă, autoritatea colonială daneză – redusă în prezent la domeniile politicii externe, apărării și economiei – se confruntă cu o provocare fără precedent, iar Copenhaga încearcă să-și reafirme controlul militar asupra zonei.
Rusia și China, dar nu numai
La nivel oficial, Copenhaga repetă îngrijorările exprimate de aliații NATO privind consolidarea capabilităților militare ale Rusiei în regiune, începută încă de acum două decenii.
Groenlanda, împreună cu Islanda și Regatul Unit, formează așa-numitul „coridor GIUK”, un punct strategic care controlează accesul maritim către Atlanticul de Nord.
Deși Rusia este deocamdată blocată în războiul din Ucraina, comandanții danezi estimează că, odată încheiat conflictul, Moscova își va redirecționa resursele și experiența militară spre Arctica, devenind o amenințare mult mai serioasă.
În același timp, China își afirmă tot mai des interesele polare. Gigantul asiatic a participat la exerciții navale împreună cu Rusia, a finanțat proiecte de infrastructură în regiune și promovează un plan de „Drum Polar al Mătăsii” pentru transportul maritim.
Beijingul s-a autoproclamat chiar „un stat aproape arctic”, deși cel mai nordic mare oraș al său, Harbin, se află pe aceeași latitudine cu Veneția.
Citește pe Antena3.ro
Scandal uriaș cu vedete. O influenceriță celebră își acuză fostul iubit, cântăreț, că a publicat o filmare intimă cu ei doi
În discuții directe purtate recent cu jurnaliștii de la CNN, comandanții militari danezi recunosc însă că nici Rusia, nici China nu constituie în prezent o amenințare militară reală pentru Groenlanda.
„Nu cred că există o amenințare reală la adresa Groenlandei în acest moment”, a mărturisit generalul-maior Søren Andersen, comandantul Forțelor Armate Daneze în Arctica, citat de reporterii televiziunii americane, invitați la bordul fregatei daneze „HDMS Niels Juel”, deplasată în Groenlanda, în cadrul exercițiului „Arctic Light” – o misiune de instruire pe uscat, pe mare și în aer, ca parte a prezenței militare intensificate pe care Danemarca a lansat-o în iunie în zona sa arctică.
„Vedem activitate rusească în Oceanul Arctic, în strâmtoarea Bering, între Alaska și Rusia, dar nu aici”, a adăugat generalul danez.
Mai mult, oficialii militari danezi subliniază că cea mai mare insulă a lumii – de mărimea a șase Germanii sau cât Alaska și California la un loc – este relativ ușor de apărat.
Vremea extremă, relieful muntos și lipsa infrastructurii fac întreaga coastă estică „practic imposibil de cucerit”, așa după cum susțin surse militare daneze.
În aceste condiții, se pune astfel întrebarea: de ce Danemarca – aliat fidel al Statelor Unite, care și-a trimis soldații în Irak și Afganistan – organizează acum cele mai ample exerciții militare din istoria sa, majorează bugetul pentru apărarea arctică cu peste două miliarde de dolari, înființează o unitate de forțe speciale pentru Arctica și cumpără nave de război și drone cu rază lungă de acțiune?
Răspunsul, spun analiștii, nu trebuie căutat la Moscova sau la Beijing, ci chiar la Washington.
„Ofensiva militară” daneză a fost anunțată în luna ianuarie, la scurt timp după ce președintele american, Donald Trump, își exprima din nou interesul pentru controlul asupra Groenlandei.
În decembrie, chiar înainte de preluarea mandatului său, Trump declara că „Statele Unite ale Americii consideră că deținerea și controlul asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută”.
Declarațiile ulterioare – în care liderul de la Casa Albă nu a exclus chiar varianta preluării Groenlandei cu forța – au stârnit apoi o îngrijorare și mai mare la Copenhaga.
Deși subiectul a dispărut între timp din agenda imprevizibilului lider american, alături de amenințările sale de a anexa Canada sau de a prelua controlul asupra Canalului Panama, mulți danezi îl privesc în continuare drept cea mai presantă și periculoasă provocare diplomatică la adresa țării lor.
Printr-un foarte probabil gest de protest, Danemarca a confirmat recent cea mai mare achiziție de armament din istoria sa: peste 9 miliarde de dolari investiți în sisteme europene de apărare antiaeriană, în locul celebrelor baterii americane „Patriot”.
Potrivit unui diplomat occidental, care a preferat să-și păstreze anonimatul, furnizorii americani ar fi câștigat „aproape sigur” acel contract în urmă cu numai un an, iar acest lucru este o dovadă clară a faptului că retorica lui Trump poate avea un cost financiar serios.
Oficialii danezi subliniază totuși că, în calitate de aliat loial NATO, țara lor va continua să cumpere armament american, inclusiv avioane de luptă F-35.
Cu toate acestea, contractul pentru sistemele europene de apărare antiaeriană rămâne un avertisment: achizițiile militare de miliarde nu sunt niciodată doar chestiuni tehnice, ci transmit și mesaje politice cu ținte extrem de clare.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
