Raportul a fost publicat pe 29 octombrie de Curtea de Conturi, fiind prezent Ministerului Dezvoltării și a analizat respectarea legislației, gestionarea resurselor de care dispun și serviciile publice oferite în raport cu nevoile comunităților.
Auditul a avut loc în 2024 și a analizat datele din perioada 2021-2023. Din cele aproape 3.200 de unități administrativ teritoriale (UAT-uri) din România, 2862 comune și 119 orașe mici, amintește documentul.
Comunele reprezintă 90% din totalul UAT-urilor, numărând 44% din populația țării. Pentru unele informații specifice, a fost folosit însă un eșantion de 310 din acestea, în funcție de criterii care să ofere relevanță la nivel național.
Raportul arată cădeși comunele și orașele reprezintă 97% din totalul UAT-urilor, veniturile lor reprezintă doar 37% din totalul veniturilor raportate la nivel local. Mai exact, în 2023, venituriletotale în administrația locală au fost de 108 miliarde de lei, din care comunele au avut 30,6 miliarde de lei (28% din total), iar orașele mici 3.5 miliarde de lei.
Veniturile proprii totale ale administrațiilor locale la nivelul României au fost 56,9 miliarde de lei, din care comunele au cumulat 13 miliarde de lei (13%), iar orașele mici orașele mici 1,4 miliarde de lei.
Gradul de colectare al veniturilor a fost de 57% în comune, respectiv de 54% în orașele mici.
Raportul Curții de Conturi arată că 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023. În schimb, doar 26% din cele 119 orașe mici au avut nevoie de un spirijin atât de consistent.
Cele mai vulnerabile sunt comunele cu o populație de până la 5.000 de locuitori și orașele mici cu o populație de până la 3.000 de locuitori, notează raportul.
Potrivit legislșației actuale, UAT-urile au dreptul la resurse bugetare, pe care le utilizează potrivit legii. Se acordă astfel sume defalcate., de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale ale UAT-urilor, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinație specială și, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.
Chiar dacă în 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%, capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut anual, începând cu 2021.
Cum arată cheltuielile în comune și orașe mici
Raportul analizează și cheltuielile comunelor și orașelor mici, arătând că 31% dintre comune și 76% dintre orașele mici au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate.
La nivelul României, cheltuielile totale ale administrațiilor locale au fost de 106.9 miliarde de lei, din care 29.9 miliarde de lei efectuate de comune și 9.6 miliarde în orașe (inclusiv cele mici).
„Un procent foarte scăzut dintre comunele și orașele mici au efectuat cheltuieli de capital într-o proporție ce depășește 50% din cheltuielile totale, indicând o orientare a acestora către dezvoltare și investiții pe termen lung”, potrivit raportului.
Menționează că este vorba în special de comunele cu o populație de până la 3.000 de locuitori și orașele cu o populație cuprinsă între 5.001 și 10.000 de locuitori.
Documentul mai arată că, în 2023, numai31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere mare față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021, arată raportul.
În același timp, 8% dintre comune și 24% dintre orașele mici au reușit să-și acopere cheltuielile de personal și bunuri și servicii din veniturile proprii analizate.
Raportul mai notează că cheltuielile de personal ale comunelor și orașelor au reprezentat 46% din totalul acestei categorii de cheltuieli efectuate la nivelul administrației publice locale.
Documentul de audit face și o radiografie a modului cum sunt organizate comunele și orașele mici, arătând că 149 dintre acestea sunt formate din 10 sau mai multe sate, chiar și 40, cum este cazul comunei Cornereva din județul Caraș-Severin.
„Multe dintre comune, 34%, mai exact 974 de UAT, au o dispersie geografică ridicată a satelor componente, distanța medie a acestora față de satul-reședință depășind 5 km. În unele situații, această distanță poate atinge valori mai mari, de până la 21 de km”, arată auditorii.
Aproape jumătate (1.581) din UAT-urile României au o populație de până la 3.000 de locuitori, fiind reprezentate în general de comune (1.574). Peste trei sferturi (2.421 de UAT) nu depășesc 5.000 de locuitori.
La comune media ponderii populației active în totalul populației este de 39%, în timp ce la orașe variază între 42% (orașe mici) și 47% (municipii).
Raportul evidențiază studii care s-au făcut pentru reforma administrativă, dar menâionează că în prezent „cadrul legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților deservite.”
Mai menționează că „există o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune/declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități din România, în sensul în care multe dintre acestea nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere.”
Pentru înființarea unei comune numărul minim de locuitori este 1.500, iar pentru orașe 10.000.
Arată că, în 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. De asemenea, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic (vezi figura nr. 2). Totodată, 53 de comune aveau o populație mai mare decât unele orașe sau chiar municipii.
Problema apei și canalizării
Raportul dezvăluie că dotări esențiale din domeniul „Educație” lipsesc în orașele cu o populație de până la 3.000 de locuitori,acestea neavând creșe, în timp ce licee sunt doar în 60% dintre ele. Doar în 16% din comunele cu o populație sub 1.500 de locuitori sunt școli gimnaziale.
În orașele mici, nivelul scăzut al dotărilor aferente domeniului „Sănătății și asistenței sociale” expune populația la riscuri mari pentru sănătate, afectând în mod direct calitatea vieții. Distanțele până la spitale și maternități sunt mari, depășind în medie 20 de kilometri,
Dintre comune 75% au acces la servicii de apă și dioar 35% și la canalizare. Cele mici, cu populație sub 1.500 de locuitori, au acces în proporție de 63% la serviciul de alimentare cu apă și doar 20% au acces la servicii de canalizare.
„Există o discrepanță semnificativă între mediul urban și cel rural în ceea ce privește accesul la servicii de utilități de bază. UAT-urile mici, cu o populație redusă, sunt cele mai dezavantajate, în special în privința alimentării cu apă, canalizării și transportului public”, se mai arată în raport.
„Această situație subliniază nevoia urgentă de investiții și politici publice care să reducă aceste inegalități și să asigure un acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii”, precizează raportul.
Analiza indicelului de dezvoltare, calculat pe domenii și categorii de UAT-uri, a arătat că „vulnerabilitățile comunelor mici și medii se manifestă mai ales în demografie, infrastructură, acces la servicii și economie, iar în cazul orașelor vulnerabilitățile sunt notabile în demografie, resurse financiare, servicii sociale și economie.”
Analiza indicelui a arătat că populația influențează în mod direct dezvoltarea UAT-urilor, în special în cazul comunelor.
Posturi neocupate, în comune
Raportulde audit al Curții de Conturi face și o analiză a structurii de personal din UAT-uri.
Este studiat atât numărul funcționarilor din aparatul de specialitate al primarului – reprezentat de totalitatea compartimentelor funcționale, fără personalitate juridică, de la nivelul UAT-ului, la care se adaugă secretarul general, cât și personalul contractual.
Documentul constată că „pentru intervale de populație similare există diferențe semnificative în defavoarea comunelor față de orașele mici, în ceea ce privește media numărului maxim de posturi a aparatului de specialitate.”
De asemenea, modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică, creează discrepanțe între orașe și comune, la un număr de locuitori similar.
„Aceste diferențe duc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personalul din aparatul administrativ, nu doar din cauza numărului de angajați, care poate fi mai mare, ci și datorită unui etalon salarial superior stabilit prin legislație”, notează documentul
„Se poate ajunge la situații în care serviciile publice să nu fie oferite la același nivel, deși cheltuielile salariale sunt mai mari în orașele cu un număr de locuitori comparabil cu cel al comunelor”, adaugă.
Numărul mediu al posturilor ocupate în comune este de 10 – aparatul de specialitate al primarului și 39 – personal contractual, mult inferior altor structuri locale.
„Pe praguri de populație, comunele au, în medie, mai puține posturi de funcționari publici decât orașele mici cu număr similar de locuitori”, precizează Curtea de Conturi.
În comune erau în 2023 peste 28.200 de funcționari, în timp ce în municipii erau peste 31.000. Gradul de ocuparae al funcțiilor publice era de 74% în comune, 72% în orașe (inclusiv cele mici), în timp ce la municipii era de 83%, iar la Consilii Județene de 85%.
„Orașele și comunele se confruntă cu provocări semnificative în recrutarea de personal pentru funcțiile publice generale și specifice”, menționează documentul.
Raportul de audit conține și o recomandare, succintă, cu privire la necesitatea reformei legislative în privința administrației locale.
„Pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale și consolidare a autonomiei financiare a UAT-urilor este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și de reformă legislativă. Aceste demersuri pot conduce la întărirea cadrului instituțional și funcțional al administrației publice locale, respectiv la gestionarea eficientă a bugetelor locale și la o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite”, recomandă Curtea de Conturi.
Raportul a fost prezentat și Ministerului Dezvoltării, care a făcut mai multe precizări, neincluse însă în document, se precizează în acesta.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
