Ministerul Sănătății a pus în transparență un proiect de ordin care modifică regulile privind accesul la documentele medicale ale pacienților decedați care s-au aflat în imposibilitatea de a-și da acordul cât timp au fost internați. Schimbarea vine pentru a clarifica procedura prin care aparținătorii sau moștenitorii pot obține informațiile. Reprezentanții asociațiilor de pacienți spun că în momentul de față lucrurile sunt într-o zonă gri, iar spitalele pot decide dacă oferă sau nu datele în funcție de felul în care interpretează legea.
FOTO Shutterstock
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ce se întâmplă în momentul de față
„Sunt cazuri când pacienții ajung în spital dintr-un accident de mașină sau cu o formă de patologie neurologică (cum ar fi Alzheimer, demență), când nu își pot da acordul și nu semnează și cumva rămâne în aer dacă instituțiile medicale pot sau nu divulga informațiile fără acordul prezumat”, explică Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Boli Cronice.
În prezent, normele stabilesc că, în cazul în care pacientul nu și-a putut exprima acordul și a intervenit decesul, informațiile medicale confidențiale pot fi furnizate membrilor familiei sau moștenitorilor legali, în condițiile legii:
„În situaţia în care pacientul s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima acordul prevăzut la alin. (2) şi a intervenit decesul acestuia, informaţiile cu caracter confidenţial din foaia de observaţie, fişa de consultaţii, fişa pacientului şi cele privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul şi tratamentul pot fi furnizate membrilor familiei sau moştenitorilor legali, în condiţiile legii.”
Totuși, formularea a generat interpretări diferite în practică, arată reprezentatul pacienților:
„Ce pot să vă spun din informații primite de la familiile pacienților este că de multe ori era foarte birocratic și absolut imposibil să obții astfel de date, fiecare instituție medicală aplicând în funcție de cum au interpretat legea eliberarea acestor date. Cu toate că se făcea o cerere din partea familiei, nu înseamnă că de fiecare dată obțineau informațiile.”
Situațiile problematice au apărut în cazuri de asigurări de viață sau suspiciuni de malpraxis, când documentele medicale erau necesare pentru demersuri legale, spune Radu Gănescu.
„Sunt cazuri când ajungi dintr-un accident de mașină sau când ajungi cu o formă de patologie neurologică (cum ar fi Alzheimer, demență), când pacientul nu își poate da acordul și nu semnează și cumva rămâne în aer dacă instituțiile medicale pot sau nu divulga informațiile fără acordul prezumat.”
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ce schimbă ordinul pus în transparență
Modificarea propusă introduce sintagma ,,la cerere”, în loc de ,,în condițiile legii”, vine cu condiția certificatului de moștenitor și stabilește obligația tuturor furnizorilor de servicii medicale care au acordat îngrijiri pacientului de a pune la dispoziție documentele relevante.
„În situaţia în care pacientul s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima acordul (…) şi a intervenit decesul acestuia, datele cu caracter confidenţial din foaia de observaţie / fişa de consultaţii / fişa pacientului, informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale se furnizează, la cerere, pe baza certificatului de calitate de moştenitor, de către toţi furnizorii de servicii medicale care au acordat îngrijiri pacientului.”
„Pentru a scădea din birocrație și pentru a putea fi legea neinterpretabilă de la o unitate medicală la altă unitate medicală — pentru că, de fapt, noi problema asta o cam avem în România, fiecare interpretează legislația într-o anumită formă — o clarificare nu cred că este un lucru rău”, spune Radu Gănescu.
Ordinul de ministru care propune modificările se află acum în transparență decizională.
