Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăsat să se înțeleagă recent că Uniunea Europeană lucrează la un alt pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, la mai puțin de o lună după ce a convenit asupra unei noi serii de măsuri menite să lovească Kremlinul din cauza invadării totale a vecinului său.
Oficialii UE au sugerat că un nou pachet de sancțiuni ar putea sosi când se împlinesc patru ani de la invadarea totală a Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Prima întrebare este cât de repede poate apărea o astfel de nouă propunere.
Diplomații UE cu care RFE/RL a vorbit sub protecția anonimatului spun că se îndoiesc că noi măsuri vor fi prezentate în preajma Crăciunului.
Bruxellesul are două priorități mari în acest moment: asigurarea finanțării Ucrainei pentru următorii doi ani (cu un așa-numit împrumut de reparații) și asigurarea reînnoirii tuturor sancțiunilor actuale ale UE împotriva Moscovei.
Ambele probleme trebuie rezolvate cel târziu în ianuarie. Cel de-al doilea necesită unanimitate, în timp ce primul are nevoie de sprijin politic larg.
Cu alte cuvinte, oficialii UE sunt precauți în ceea ce privește adăugarea unei alte sarcini care necesită consens și au sugerat că un nou pachet de sancțiuni ar putea sosi la patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, adică în februarie 2026.
Acest lucru nu a împiedicat statele membre ale UE să-și întocmească listele de dorințe. Un document aflat în lucru văzut de RFE/RL și scris de trioul baltic Estonia, Letonia, Lituania și Germania, Polonia și Suedia arată clar că următorul obiectiv ar trebui să fie limitarea importurilor UE de bunuri rusești.
Observând că blocul comunitar a importat din Rusia bunuri în valoare de 35 de miliarde de euro anul trecut, cele șase țări susțin că există o marjă de manevră suficientă pentru a reduce dependența de Moscova.
Cea mai mare parte a acestor importuri provin din energie, cum ar fi gazul și petrolul, precum și diverse produse agricole. Bruxellesul s-a angajat deja la începutul acestui an să elimine treptat importurile de energie și agricultură rusești până în 2027.
Oțel și fosfați rusești
Țările membre se uită în esență la următorul cel mai importat articol rusesc: oțelul.
Până acum, în acest an, clubul comunitar a importat oțel rusesc în valoare de 1,3 miliarde de euro, care reprezintă 8% din totalul importurilor UE din Rusia. Cele mai multe dintre aceste produse din oțel sunt așa-numitele plăci de oțel, un material de fundație fabricat din produse din oțel mai elaborate.
În timp ce Bruxellesul a impus interdicții de import pentru unele oțeluri rusești încă din 2022, prizele de plăci de oțel au fost scutite până în octombrie 2028. Această derogare ar putea fi tăiată.
O altă țintă potențială sunt așa-numitele substanțe chimice anorganice din Rusia, care reprezintă 3% din totalul importurilor UE din Rusia. Acestea includ amoniac anhidru și fosfați de calciu, care pot fi utilizați atât pentru agricultură, cât și în industria materialelor plastice și farmaceutică.
Documentul de dezbatere notează că Statele Unite sunt în prezent cel mai mare importator și exportator al acestor produse, iar potențialele sancțiuni nu le-ar perturba aprovizionarea europeană.
Îngrășămintele cu potasiu sunt o poveste similară. În timp ce UE a vizat îngrășămintele pe bază de azot cu restricții comerciale, importurile celor pe bază de potasiu au crescut de fapt în 2024 comparativ cu 2023 și 2022.
UE încă își produce propriile îngrășăminte cu potasiu, dar la un cost mai mare, în mare parte din cauza reglementărilor stricte de mediu. Dar blocul ar putea importa și din țări terțe, cum ar fi Canada și Israel, ceea ce înseamnă că sancțiunile asupra acestor importuri rusești nu s-ar traduce neapărat într-o penurie pentru fermierii europeni.
„Flota din umbră” a Rusiei
UE vrea, de asemenea, să-și dea seama cum să vizeze „flota din umbră” a Rusiei – adesea nave șubrede cu proprietăți obscure pe care Moscova le folosește pentru a ocoli plafonul petrolier al G7. Plafonul este în prezent de 47,60 dolari pe baril, limită la care țițeiul rusesc poate fi tranzacționat.
Bruxellesul a inclus până acum pe lista neagră 562 de nave care încearcă să reducă plafonul. Lista neagră înseamnă că nu pot fi deservite în niciun port din UE, dar se crede că există cel puțin 400 astfel de nave care încă nu au fost vizate și cărora li se permite în continuare să navigheze în apele UE, provocând adesea temeri privind scurgeri de petrol și alte pericole.
Franța a distribuit recent un document de dezbatere în capitalele UE cu privire la ce se poate face mai mult în acest domeniu. Esența propunerii de la Paris este că UE și țările care gândesc la fel ar trebui să se concentreze pe ceea ce numește „o abordare bazată pe volum”.
Acest lucru înseamnă în esență reglementarea cantității de petrol pe care pot să o transporte barjele. Deși nu schițează cum ar funcționa acest lucru în practică, documentul, văzut de RFE/RL, notează că următoarea mișcare a Bruxellesului ar fi să lovească „toți facilitatorii flotei din umbră, în special rețelele sale financiare, comerciale și logistice din țări terțe”.
În timp ce acest lucru ar putea însemna în mod evident sancțiuni, documentul sugerează, de asemenea, „introducerea de stimulente pentru a încuraja proprietarii navelor listate să reintegreze canalele comerciale legitime” și „prevenirea creșterii în continuare a tonajului prin controale mai stricte și cerințe de diligență necesară asupra vânzărilor de nave”.
Apoi există problema opririi ambarcațiunilor aparținând flotei din umbră în apele europene.
Parisul a ajuns pe prima pagină a ziarelor la începutul lunii septembrie, când autoritățile franceze au controlat nava Pushpa/Boracay după suspiciunile că nava a jucat un rol în incidentele cu drone din Danemarca la începutul acelei luni, care au declanșat închiderea aeroportului din Copenhaga timp de câteva ore.
Franța îndeamnă blocul să acționeze mai puternic împotriva ambarcațiunilor care de fapt ar putea fi apatride, argumentând că „atunci când aceste nave suspecte sunt sub pavilion fals sau când au fost deja șterse din registrul statului de pavilion pe care îl pretind, sunt nave apatride” și, ca atare, le fac mai ușor de îmbarcat pentru națiunile europene fără a intra în conflict cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
