Acest ajutor vine din zona suveranistă a Parlamentului României și mai exact de la senatorul ex-SOS România, Ninel Peia. Acesta a inițiat un proiect de lege prin care, culmea, vrea să pună în operă o decizie a Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională introducerea ridicării privilegiilor acordate foștilor șefi de stat declarați definitiv ca și colaboratori ai Securității sau ca lucrători ai acesteia. Deși, în termen de 45 de zile de la publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial, prevederile declarate neconstituționale își încetează efectele juridice, Ninel Peia vrea ca Parlamentul să își pună „cenușă în cap” și să își abroge, inutil, propria lege. Mai mult, vrea ca toate instituțiile statului care au emis acte administrative în baza prevederilor abrogate să anuleze aceste dispoziții. Propunerile îl avantajează exclusiv pe Traian Băsescu, care, pentru că a turnat la Securitate, și-a pierdut dreptul de a beneficia de o reședință pe viață gratis de la stat, dreptul la paza SPP și indemnizația de fost președinte. Demersul lui Ninel Peia este cu atât mai controversat cu cât legea pe care vrea să o abroge a fost susținută și votată, în legislatura trecută, de mai mulți parlamentari AUR, la vremea respectivă, dar care i-au devenit colegi de partid SOS România, după alegerile din 1 decembrie 2024.
Culmea politicii este atinsă, astfel, de către senatorul „suveranist” Ninel Peia, care a depus la Senatul României un proiect de lege privind modificarea Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. În expunerea de motive care însoțește acest demers legislativ, Peia susține că acest proiect de lege „are ca scop punerea în aplicare, în mod expres, a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 319 din 1 iulie 2025, restabilirea redactării articolului 1 alineatul 3 din Legea nr. 406/2001 în forma anterioară Legii 243/2021, abrogarea expresă a Legii nr. 243/2021, pentru asigurarea lizibilității cadrului normativ, și stabilirea unor măsuri de conformare administrativă și de corelare a normelor subsecvente”.
În acest sens, Ninel Peia arată că, prin decizia CCR nr. 319/2025, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr. 243/2021 este neconstituțională în ansamblul său. „Curtea a reținut, în esență, încălcarea articolului 1 alineat 5 și a articolului 15 alineat 2 din Constituție (principiul legalității/ securității juridice și neretroactivitatea legii civile), inclusiv pentru lipsa normelor tranzitorii adecvate și afectarea situațiilor juridice epuizate. Curtea a statuat că, de la data publicării deciziei, articolul 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001 se aplică în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 243/2021”, mai susține parlamentarul în cauză.
Conform aceluiași document, în perioada aplicării Legii nr. 243/.2021, autorități și instituții publice (inclusiv cele implicate în aplicarea Legii nr. 406/2001) au emis acte administrative de executare. „Constatarea neconstituționalității legii impune operarea unor măsuri de curățare normativă și de reanalizare a actelor adoptate exclusiv în temeiul acestei legi. Pentru a asigura previzibilitatea normativă, securitatea juridică și aplicarea unitară în practică, proiectul stabilește termene, responsabilități și coordonarea actualizărilor subsecvente ale cadrului normativ”, mai susține senatorul Ninel Peia.
Instituțiile care au respectat legea în cauză, obligate să se dezică de ea în 30 de zile
Mai exact, proiectul de lege prevede că, la articolul 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, alineatul al treilea se modifică, în sensul că „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum”. Se exclude, așadar, din corpul acestui articol de lege vina de a fi fost declarat definitiv ca lucrător sau colaborator al Securității.
Citește pe Antena3.ro
Dispozitivul creat de două studente care ar putea revoluționa agricultura. A luat aurul la Salonul de Inventică de la Londra
Mai departe, legea propusă vizează că Legea nr. 243/2021, pentru modificarea articolului 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român se abrogă. Ninel Peia susține că „abrogarea este necesară pentru a evita confuziile la consolidarea legislației și pentru a garanta lizibilitatea corpului reglementării”.
Iar lucrurile nu se opresc aici. O altă modificare propusă vizează că autoritățile și instituțiile competente aplică dispozițiile Legi nr. 406/2001 astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, iar actele administrative emise exclusiv în temeiul Legii nr. 243/2021 „se reanalizează în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în vederea conformării cu dispozițiile Legii nr. 406/2001, așa cum a fost ea modificată prin prezenta lege”.
De aemenea, se mai propune ca „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul și celelalte autorități competente vor aduce la îndeplinire normele necesare pentru corelarea actelor normative subsecvente aplicării Legii nr. 406/2001 cu dispozițiile prezentei legi. La aceeași dată, actele normative subsecvente contrare prezentei legi se modifică sau se abrogă, după caz”.
CES acuză acordarea privilegiilor, indiferent de conduita celui recompensat
Consiliul Economic și Social a avizat negativ această propunere legislativă, arătând, în avizul emis, că proiectul de lege „contravine principiilor de etică publică, afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, creează un regim privilegiat nejustificat pentru foștii șefi de stat, indiferent de conduita lor, înainte, în timpul sau după mandatul de șef al statului, și ar putea duce la acordarea unor drepturi unor persoane pentru care s-a constatat definitiv că au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
CES arată că intervenția legislativă a lui Ninel Peia este „redundantă și nu își găsește utilitatea din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă și a dreptului pozitiv”. Mai mult, se arată că abrogarea de către Parlament a unui act normativ modificator declarat neconstituțional, care are ca efect doar scoaterea actului normativ din dreptul pozitiv (parte din ceea ce se numește asanare legislativă), „este non-necesară și de natură a crea falsa impresie că deciziile Curții Constituționale trebuie confirmate în vreun fel de către forul legislativ”. „Deciziile CCR de neconstituționalitate produc efecte directe asupra ordinii juridice, identice abrogării, dar cu cauzalități distincte de acestea, iar Legea nr, 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea acestor acte normative nu include constatarea neconstituționalității printre situațiile care conduc la necesitatea abrogării exprese”, se mai precizează în acest aviz.
De asemenea, documentul relevă, în plus, faptul că, la data de 16 septembrie 2025, a fost depășit termenul de 45 de zile, potrivit articolului 147 alineat 1 din Constituție, pentru ca Parlamentul sau Guvernul, după caz, să intervină în raport cu norma juridică declarată neconstituțională. Acest lucru face ca acțiunea de abrogare expresă să rămână, de fapt, fără obiect, deoarece vizează o normă care și-a încetat, de fapt, efectele.
Colegii ideologici ai lui Ninel Peia au votat, în 2021, legea pe care o înfierează în 2025
La nivel Parlamentar, Comisia Juridică a Senatului și Comisia pentru Administrație Publică au redactat și transmis Plenului Camerei Superioare un raport de respingere a legii lui Ninel Peia. Proiectul urma să intre, aseară, la vot, în Senat, urmând ca testul final să fie dat la Camera Deputaților.
Ei bine, actele subsecvente care ar trebui să-și înceteze aplicabilitatea sau să fie anulate de către autoritățile și instituțiile emitente vizează, în România anului 2025, o singură persoană. Și anume, Traian Băsescu, fostul președinte turnător al României.
Băsescu este fostul șef de stat declarat definitiv ca și colaborator al Securității. Legea nr. 243/20-21, pe care Ninel Peia vrea să o abroge printr-o altă lege și care a introdus în Legea nr. 406/2001 calitatea de colaborator sau de lucrător , declarată definitivă de instanțele de judecată, ca premisă de decădere din drepturi, a apărut și a fost adoptată de Parlament înainte ca Traian Băsescu să fie dovedit turnător de către ÎCCJ, iar , începând cu primăvara anului 2022, au produs efecte juridice față de fostul președinte.
Mai exact, RA-APPS l-a evacuate pe Băsescu din vila de protocol din Nikolai Gogol nr. 2 (actuala reședință a lui Ilie Bolojan). Dar și din apartamentul cu destinație de birou din blocul din strada Mihail Eminescu. De asemenea, SPP i-a retras lui Băsescu paza, aghiotantul și mașina de la stat. Iar Administrația Prezidențială a sistat plata către Traian Băsescu a indemnizației (pensiei speciale) egală cu 75% din indemnizația în plată a președintelui României în funcție, dar și plata salariului secretarului angajat de Băsescu la biroul său de fost președinte.
După decizia CCR din iulie 2-25, Băsescu mai are de așteptat deciziile definitive ale instanțelor de contencios administrativ în procesele în care „Petrov” a dat în judecată aceste trei instituții, pentru anularea actelor administrative emise în sensul de a-i retrage privilegiile acordate în baza legii pe care Ninel Peia vrea să o abroge.
Dualitate. Când e anti-CCR, când are grija aplicării deciziilor Curții
Legea 343/2021 a fost inițiată, în legislatura 2020 – 2024, de către deputatele PUSL Steluța Cătăniciu și Grațiela Gavrilescu. La data de 28 decembrie 2020, Senatul a adoptat tacit această lege, iar, la data de 7 septembrie 2021, proiectul a fost adoptat definitiv de către Camera Deputaților, cu 264 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 11 abțineri.
Interesant este că nimeni nu a atacat legea la CCR la acel moment. Printre cei care au votat pentru adoptarea legii s-au numărat 24 de deputați AUR de la acel moment, printre care îi regăsim pe Ciprian Ciubuc, Raisa Enachi și Vasile Nagy. Toți aceștia au fost aleși, la data de 1 decembrie 2024, pe listele SOS România, asemenea lui Ninel Peia.
Ninel Peia este, în prezent, senator afiliat proaspătului înființat Grup Parlamentar din Senat denumit „PACE. Întâi România!”, dar care s-a ales pe listele SOS România. Din grup mai fac parte parlamentari aleși pe listele SOS România și POT. Traseul politic al lui Peia este la fel de interesant. Între 2012 și 2016, a fost deputat PSD, iar în martie 2016 a fost exclus din Partidul Social Democrat. În 2019, Ninel Peia a înființat Partidul Neamul Românesc. În același an, a candidat ca independent la alegerile prezidențiale, cu sloganul „Un președinte ca niciunul”. A luat 30.884 de voturi (0,36%). În 2024 a intrat în SOS România, iatr în 2025 a demisionat din SOS România.
Ca senator, Peia a inițiat, alături de alți parlamentari SOS România, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, prin care se propunea ca hotărârile CCR să fie acte administrative ce pot fi desființate în instanțele de contencios administrativ.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
