Rectificarea bugetară din octombrie
Primul lucru care sare în evidență este majorarea deficitului bugetar, de la cel programat în februarie 2025, de 7% din PIB, la 8,4% din PIB. Asta înseamnă că deficitul bugetar nominal crește în anul 2025 cu peste 7 miliarde de lei, urmare a politicilor guvernamentale prin care se confiscă din puterea đe cumpărare a populației. Printre ele:
- Majorarea cotei reduse de TVA până la 11% și a cotei standard la 21%
- Majorarea accizelor
- Înghețarea pensiilor, a salariilor și a alocațiilor pentru copii, în condițiile unei inflații de 10%
- Majorarea prețului pentru energie electrică cu 65%
- Supraimpozitarea pensiilor și a altor categorii de contribuabili prin Contribuția de Asigurări de Sănătate
- Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%
- Tăierea burselor pentru elevi și studenți
Banii astfel luați de la populație, pe fondul tolerării grupurilor de interese care fac evaziune fiscală, au și o destinație: 12 miliarde de lei în plus, dobânzi de plătit anul acesta (în plus față de programarea din luna februarie 2025), pe fondul împrumuturilor bugetare suplimentare angajate în acest an și menținerii înalte a dobânzilor.
Așadar, din cele 25 de miliarde de lei cât reprezintă plusul de deficit bugetar față de programarea inițială, jumătate se duc pentru plata dobânzilor suplimentare.
Recomandări
Clara Volintiru, director GMF-România: „Odată ce Maia Sandu și-a asigurat majoritatea parlamentară, cred în scenariul 2030 de aderare a Republicii Moldova la UE”
Contrar afirmațiilor oficiale, că vedem „o stabilizare”, toate datele care stau la baza rectificării arată contrariul. Vedem o înrăutățire de la lună la lună.
- Consumul a scăzut în prima jumătate a anului cu 6% și va continua să scadă în continuare, pe fondul majorării taxelor și scumpirii energieie electrice
- Producția industrială este în scădere (-1,3%)
- Deficitul comercial este în creștere (-7,1% din PIB)
- Inflația a ajuns la 10%
- Încasările din impozit pe profit scad față de bugetul inițial cu 1,4 miliarde de lei.
- Cheltuielile publice de capital (investițiile) s-au restrâns cu 3,1% în primele opt luni ale anului, iar rectificarea bugetară mai taie două miliarde de lei de la investiții.
- Încasările din TVA majorat, în luna august, au fost în limita încasărilor lunare de TVA din primele șapte luni ale anului – ceea ce arată o restrângere în continuare a consumului.
Toate acestea arată, pe scurt, că mai mult de trei sferturi din economia României au fost băgate deja în recesiune, pe fondul „reformelor” (în fapt, majorări de taxe pentru populația activă și „economiile bugetare” – în fapt, pierderi de bani europeni gratis).
Aici este interesant cum înțelege guvernul noțiunea de „economii” – subliniez – renunțând la fonduri externe nerambursabile, gratis, și împrumutându-se la dobânzi care în termeni reali au crescut (în raport cu dobânzile din zona euro) în guvernarea Bolojan, cu consecința tăierii de bani de la educație, sănătate, investiții, astfel încât guvernul să plătească 11 miliarde de euro dobânzi în acest an:
- „Economii la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – scad cheltuielile cu 3,2 miliarde de lei prin rectificarea bugetară. În fapt, sunt fonduri europene nerambursabile, care nu vor mai fi absorbite – renunțarea la bani gratis.
- Similar, pentru investițiile din fonduri europene nerambursabile, la sănătate: „Economii cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: 2,6 miliarde de lei). Alți bani gratis la care România renunță.
Rectificarea bugetară din noiembrie
Cum înțelegeți dumneavoastră faptul că după ce în 1-2 octombrie se face rectificare bugetară, mai vine încă una în noiembrie, așa cum a anunțat guvernul?
Eu nu am decât o singură interpretare: banii tăiați de la stradă, școală și spital sau luați în plus prin majorări de taxe de la populația captivă nu ajung până la sfârșitul anului.
Prin urmare, bugetul „nu se închide” nici pe deficitul bugetar majorat la 8,4% din PIB și de aceea avem promisiunea unei rectificări bugetare în noiembrie, când deja ar trebui să fie gata bugetul pentru anul 2026: rămân fără bani în raport cu obligațiile.
Rectificarea bugetară din decembrie
Puțină lume știe că, de fapt, va urma și a treia rectificare bugetară, în decembrie, în esență reflectată de execuția bugetului pe întregul an 2025.
Recomandări
A început programul Rabla 2025: zeci de milioane de euro pentru mașini care emit și de cinci ori mai mult CO2 decât declară producătorii
Niciodată România nu a mai făcut trei rectificări bugetare în trei luni consecutive.
Prin urmare, cu trei rectificări bugetare în tot atâtea luni, cred că „guvernarea de azi pe mâine” e cea mai bună contrapondere la argumentele de „stabilitate”, „seriozitate” ori „reformă”.
Deficitul bugetar (și necesarul de împrumuturi suplimentare) crește de la lună la lună, în timp ce, în mod real, nicio măsură nu a fost luată pentru reducerea vulnerabilității principale a bugetului național: creșterea dramatică a costurilor cu dobândă, dobânzile plătite în primele 8 luni ale anului fiind cu 45% mai mari decât în perioada similară de anul trecut și ajungând deja la 6,5 miliarde de euro.
Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media – filtrate rapid de un consumator compulsiv – Costi Rogozanu.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse.
Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație.
Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine.
Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
