Polonia și Finlanda iau în calcul un program de refacere a mlaștinilor
Inspirația provine din experiența Ucrainei la începutul invaziei din 2022, când armata ucraineană a aruncat în aer barajul de pe râul Irpen, lângă satul Kozarovici, inundând zona și blocând înaintarea blindatelor rusești, fapt ce a împiedicat cucerirea rapidă a Kievului.
Cele mai mari suprafețe mlăștinoase din Europa se află la granița NATO cu Rusia și Belarus. În multe cazuri, chiar și după drenare, este suficientă blocarea canalelor pentru ca mlaștinile să se regenereze în decurs de câțiva ani.
În Finlanda, guvernul ia oficial în considerare un program de refacere a mlaștinilor, după o anchetă parlamentară inițiată de Partidul Coaliției Naționale. În Polonia, proiectul de fortificare a frontierei estice – finanțat cu peste două miliarde de euro – include „formarea de mlaștini și păduri în zonele de frontieră”.
Țările baltice au lansat un program comun de securizare a granițelor, însă fără a prevedea refacerea zonelor umede, deși înainte de drenări acestea acopereau circa 10% din suprafața lor.
Argumentul ecologiștilor
Ecologiștii aduc un argument suplimentar: turbăriile, deși ocupă doar 3% din terenurile planetei, stochează o treime din rezervele globale de carbon, de două ori mai mult decât pădurile.
Recomandări
Dosarele secrete de la DNA Ploiești: anchete care îi vizează pe Patriarhul Daniel și pe Mugur Isărescu. Secția a fost desființată
Drenarea lor eliberează CO₂, contribuind cu circa 4% la emisiile de gaze cu efect de seră – mai mult decât aviația mondială (2,5%).
Lăsate intacte, turbăriile absorb mai eficient dioxidul de carbon și produc mai mult oxigen decât pădurile. Dincolo de considerentele militare, UE și-a propus să restaureze 30% din mlaștinile drenate până în 2030 și 50% până în 2050, pentru a sprijini biodiversitatea.
Ideea ridică obiecții
Totuși, ideea ridică obiecții. Armata germană avertizează că mlaștinile ar îngreuna deplasarea nu doar a inamicului, ci și a aliaților – în eventualitatea unei intervenții NATO prin estul Germaniei, Polonia sau statele baltice.
În plus, acestea nu ar oferi protecție împotriva rachetelor și dronelor. Cea mai mare opoziție vine însă din partea agriculturii, pentru că refacerea mlaștinilor ar reduce terenurile arabile și ar lăsa mulți fermieri fără mijloace de trai.
Ecologiștii propun o reorientare spre culturi alternative, precum stuful, utilizat în construcții și ambalaje, însă piața pentru acestea este încă prea mică în comparație cu agricultura tradițională.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
