Guvernul francez condus de Francois Bayrou a pierdut, luni seara, votul de încredere în Adunarea Naţională. 364 de membri ai Parlamentului au votat împotriva sa și 194 pentru.
Este pentru prima dată în istoria celei de-a cincea Republici când un şef de guvern este înfrânt în urma unui vot de încredere, scrie Le Figaro.
Guvernul Bayrou a rezistat doar nouă luni și a căzut din cauza propunerii pentru un buget de austeritate, menit să reducă datoria publică.
François Bayrou îşi va prezenta demisia preşedintelui Republicii, Emmanuel Macron, marţi dimineaţă.
”Emmanuel Macron a luat act de căderea guvernului Bayrou și va numi un nou premier în zilele următoare”, a anunțat Palatul Élysée într-un comunicat.
Președintele „îl va primi mâine pe prim-ministrul François Bayrou pentru a accepta demisia guvernului său”, a adăugat Palatul, fără a oferi mai multe detalii.
Macron pierde al patrulea premier în 20 de luni
Toate privirile se îndreaptă acum spre Emmanuel Macron, care se află din nou în căutarea unui prim-ministru. Preşedintele francez și-a pierdut al patrulea premier în decurs de numai 20 de luni.
Lidera Partidului Verde, Marine Tondelier, i-a cerut lui Emmanuel Macron să numească un prim-ministru „din rândurile Noului Front Popular”.
Comme attendu, François Bayrou est tombé.
La suite ne peut être qu’un Premier ministre issu des rangs du NFP.
Un an après les élections législatives, il est plus que temps de respecter le vote des Français.
Nous
Sommes
Prêts.
— Marine Tondelier (@marinetondelier) September 8, 2025
Chiar înainte de vot, au existat numeroase apeluri ca președintele Emmanuel Macron să se retragă, deși acesta a promis că își va îndeplini mandatul până la final.
Cum s-a ajuns aici
Francois Bayrou, în vârstă de 74 de ani, a preluat funcţia de prim-ministru în urmă cu doar nouă luni.
El a solicitat în mod neaşteptat votul de încredere pentru a încerca să obţină sprijinul Parlamentului pentru strategia sa de reducere a deficitului, care este aproape dublu faţă de plafonul de 3% al Uniunii Europene, şi pentru a începe să abordeze problema datoriei, care este echivalentă cu 114% din PIB.
Dar partidele de opoziţie nu erau dispuse să susţină economiile de 44 de miliarde de euro pe care le-a planificat în bugetul pentru anul viitor.
„Acest moment marchează sfârşitul agoniei unui guvern fantomă”, a declarat lidera de extremă dreapta Marine Le Pen, care a insistat pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate, posibilitate pe care Macron a exclus-o până în prezent.
