Întrebat dacă proiectul asumat de Executiv în Parlament putea fi făcut altfel, Zegrean a răspuns că da și a anticipat verdictul de miercuri, 24 septembrie. „Dar cu tact. În ultimii cinci ani, de trei ori s-a schimbat statutul judecătorilor. E greu și pentru ei să meargă la serviciu și să se gândească că de mâine nu va mai fi, că se taie pensia sau se modifică vârsta de pensionare”.
Fostul președinte al CCR de acum un deceniu a precizat că Guvernul nu s-a consultat cu magistrații când a făcut proiectul privind pensiile acestora: „Nici n-a discutat cu ei, nu s-a discutat cu magistrații. În România cele trei funcții ale statului sunt exercitate de Parlament, de Guvern și de justiție. Cele trei puteri sunt egale. Nu sunt unii mai puternici, normal ar fi fost ca instituțiile să colaboreze. Normal a fost ca cine a propus legea să discute cu cei cărora li se adresează. În Franța durează 2-3 ani până se aprobă o lege”.
Augustin Zegrean a fost judecător al Curții Constituționale în perioada 2007-2016, numit de fostul președinte al României, Traian Băsescu. Zegrean a fost și președintele CCR între 2010-2016.
Curtea Constituțională, condusă de Simina Tănăsescu, va analiza pe 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la legea care schimbă condițiile de pensionare ale judecătorilor și procurorilor.
Recomandări
Răsturnare de situație. Românii preferă AUR, dar partidul lui George Simion începe să scadă. Cum stau PSD, PNL și USR – Sondaj CURS
Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de către Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.
„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.
Decizia Executivului de a își asuma această lege a venit în ciuda protestelor și amenințărilor magistraților, chiar și la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Ilie Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.
Întrebat într-o conferință de presă pe 2 septembrie dacă va demisiona în cazul în care proiectul asumat în Parlament nu va trece de CCR, Bolojan a fost categoric: „V-am explicat și data trecută. Atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, este greu de presupus că un Guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.
Apoi, pe 4 septembrie, Curtea Supremă a anunțat că sesisează CCR. Instituția a susținut că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
În afara sesizării Înaltei Curți referitoare la pensiile magistraților, Curtea Constituțională va mai dezbate pe 24 septembrie alte 4 sesizări referitoare la 4 proiecte asumate de Guvernul Bolojan în Parlament. Este vorba despre cele depuse de AUR:
- proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice
- proiectul de Lege pentru reforma în domeniul sănătății
- proiectul de Lege pentru guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
- proiectul de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
