Vine o
perioadă grea pentru orice creștin: românul vrea să aibă pe masă din toate, așa
cum a moștenit el din strămoși. Numai că, dacă mâncăm din toate aceste preparate la o
singură masă, organismul nostru intră într-o stare de suprasolicitare
metabolică. Digestia încetinește și niciun supliment alimentar nu ne scapă de
problemele grave care pot apărea.
Într-un
interviu pentru „Weekend Adevărul“, dr. Sorina Ispas,
medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, a explicat ce se întâmplă
în organismul nostru când mâncăm mai multe zile consecutiv alimente bogate în
grăsimi, carne procesată, maioneză, dulciuri și apoi consumăm alcool, și a oferit sfaturi și soluții pe care să le avem
în vedere când suntem față-n față cu o masă copioasă.
Crăciun, sărbătoarea familiei FOTO Shutterstock
„Weekend Adevărul“: De ce
românii vor să aibă masa plină de sărbători? Să ai pe masa de Crăciun și
sarmale, și piftie, și cârnați, și caltaboși, tobă, salată cu maioneză și
cozonac?
Dr.
Sorina Ispas: Masa bogată de sărbători nu este doar
un obicei culinar, ci o reacție emoțională și culturală: o formă de compensare
pentru anii în care nu se găsea nimic și o dorință profundă ca măcar în zilele
importante să nu existe lipsuri. Astfel, masa plină ajunge să însemne liniște,
protecție și sentimentul că familia este bine. În cultura românească,
masa plină de sărbători este un simbol al grijii, iubirii și ospitalității,
deoarece a hrăni pe cineva înseamnă respect și atenție, iar o masă percepută ca
„săracă“ poate fi interpretată ca lipsă de implicare, chiar dacă intenția este
bună. În același timp, sărbătoarea este văzută ca o excepție de la regulile
zilnice, un moment în care moderația și restricțiile alimentare se suspendă
(„acum e Crăciunul, mâncăm din toate“), iar rețetele moștenite, precum
sarmalele, piftia, cârnații sau cozonacul, nu sunt doar mâncăruri, ci adevărate
ritualuri de familie care trebuie să fie prezente pe masă pentru ca sărbătoarea
să fie completă, oferind, la nivel emoțional, un sentiment profund de
siguranță, control și liniște, ca o confirmare colectivă că „suntem bine“.
Dr. Sorina Ispas
Mai
există în vreo cultură astfel de obiceiuri? Sau asta e doar tradițional
românește?
Da.
Mesele foarte bogate de sărbători apar în multe culturi, mai ales acolo unde au
existat perioade de lipsuri: sărbătoarea marchează sfârșitul unui post, mâncarea are rol simbolic,
nu doar nutritiv. În țări din Europa de Est, cum ar fi Polonia, Serbia, Bulgaria, Ucraina,
sunt mese de Crăciun foarte bogate, cu multe preparate din carne, afumături,
aspicuri, cârnați, prăjituri. În Italia, de Crăciun sau de Revelion, sunt mese cu multe feluri
de preparate succesive (antipasti, paste, carne, desert), dar de obicei mai
aerisite, nu toate în aceeași zi. În Statele Unite ale Americii, de
Thanksgiving (Ziua Recunoștinței), masa este extrem de consistentă, reprezintă
un simbol al abundenței, dar concentrată în jurul unui fel principal, nu cu
zeci de preparate grele. În culturile musulmane, mesele sunt foarte bogate după
post, cu multe preparate din carne și dulciuri.
Porcul, frate cu românul
Ce
este specific românesc?
Alegerea
preparatelor „grele“ la aceeași masă și pe mai multe zile consecutiv. De
exemplu: carne grasă de porc, produse procesate din porc, cum ar fi cârnați,
caltaboși, tobă, preparate cu gelatină, gen piftie, salate cu maioneză,
dulciuri dense, cum este cozonacul. Toate se pun pe masă în același timp, nu la
mese separate. În alte culturi, fie preparatele sunt distribuite pe mai multe zile,
fie există un fel central, restul fiind mai ușoare, fie se alternează zilele
„grele“ cu zile „de pauză“.
De ce
pare excesiv tocmai la români?
Pentru
că tradiția porcului de Crăciun concentrează foarte multă grăsime animală
într-un timp scurt, există presiunea culturală de a avea „din toate“, lipsurile
istorice au transformat masa plină într-un simbol de reușită și siguranță.
Vorba românului de sărbători: „măcar acum să avem“.
Disperare
care provine de la faptul că în comunism erau lipsuri mari și pe rafturi nu se
găsea mai nimica și oamenii își ziceau că măcar de sărbători să aibă masa
plină?
În mare
măsură, da, dar nu este o disperare conștientă, ci una emoțională și culturală,
transmisă din generație în generație. În perioada comunistă, alimentele erau
raționalizate, greu de găsit, iar oamenii trăiau constant cu sentimentul
lipsei. Mâncarea nu era doar hrană, ci o resursă nesigură, care trebuia
„prinsă“ atunci când apărea. De sărbători, această tensiune se descărca prin
abundență: „măcar acum să avem“. Masa plină a devenit un simbol al reușitei, al
siguranței și al normalității. După 1989, obiceiul nu a dispărut, deși
lipsurile nu mai există în aceeași formă. El a rămas ca memorie colectivă, ca
reflex de protecție: dacă masa e plină, înseamnă că suntem bine, că nu ne
lipsește nimic. De aceea, pentru generațiile mai în vârstă, o masă modestă de
sărbători poate fi percepută ca un eșec, chiar dacă rațional știu că nu mai
trăim în lipsuri. Nu este lăcomie, ci o formă de siguranță emoțională.
Efecte
trecătoare sau probleme grave
Ce
riscă mai ales un creștin care a ținut postul, nu a mâncat deloc
carne, și la o singură masă recuperează tot ce n-a mâncat atâta timp?
Atunci
când consumăm mai multe zile la rând alimente bogate în grăsimi, carne
procesată, maioneză, dulciuri și alcool, organismul intră într-o stare de
suprasolicitare metabolică. În stomac, digestia încetinește. Ceea ce duce la
balonare, greață, reflux gastric și senzația de „prea plin“. Pot apărea constipația şi
diareea. Ficatul este nevoit să proceseze simultan grăsimi, zahăr și, uneori,
alcool. Acest lucru crește inflamația hepatică, mai ales la persoanele cu ficat
gras. Pancreasul este forțat să secrete cantități mari de enzime digestive. În
sânge cresc valorile glicemiei și grăsimile (trigliceridele), iar inflamația de
fond din organism se accentuează. La un om perfect sănătos, efectele pot fi
trecătoare, dar la cei cu boli cronice pot apărea complicații serioase. Pe
scurt, organismul nu este construit pentru excese repetate, chiar dacă acestea
sunt asociate cu sărbătoarea.
Cum
ieșim din postul creștinesc, foarte strict, și trecem la o masă îmbelșugată, totul într-un mod sănătos pentru organism?
După o
perioadă de post, mai ales dacă acesta a fost ținut strict, fără carne, grăsimi
animale, uneori cu mese mai reduse, organismul se adaptează la o digestie mai
ușoară. Enzimele digestive sunt produse în cantități mai mici, iar vezica
biliară este mai puțin solicitată. După post, când se consumă brusc cantități mari de carne grasă, mezeluri, prăjeli și
alcool, pot apărea indigestii severe, greață și vărsături, colici biliare, mai
ales la persoanele cu litiază biliară, dureri abdominale intense, creșteri
bruște ale glicemiei. Important de spus este faptul că postul religios obișnuit nu duce la
sindromul de realimentare sever, care apare doar în cazuri de subnutriție
extremă. Problema reală este șocul digestiv produs de trecerea bruscă de la
mâncare simplă la mâncare foarte grea. Recomandarea medicală este ca ieșirea
din post să se facă treptat: porții mici, un singur fel consistent, evitarea
alcoolului la primele mese și multă atenție la semnalele corpului.
„Sărbătoarea
nu înseamnă să mâncăm cât mai mult“
Ce ar
trebui să conțină o masă de sărbători? Un meniu care să nu ne facă rău? Cât și
ce să mâncăm la o masă?
O masă
de sărbători ar trebui să conțină, în primul rând, echilibru, nu abundență.
Sărbătoarea nu înseamnă să mâncăm cât mai mult, ci să mâncăm mai conștient.
Ideal, masa ar trebui să includă un singur preparat consistent, multe legume,
crude sau gătite simplu, și porții moderate. Tradiția poate fi păstrată, dar
fără a aduna toate preparatele grele pe aceeași masă. Un meniu care nu ne face
rău este unul simplificat. De exemplu, o ciorbă sau o supă ușoară pentru
început, urmată de un fel principal, fie sarmale, fie friptură, alături de o
garnitură de legume. Desertul ar trebui să fie simbolic, o felie mică de
cozonac, nu mai multe prăjituri diferite. Important este să nu mâncăm din
toate, ci să alegem. Cantitatea este cheia. De cele mai multe ori, problemele apar nu din
cauza alimentului în sine, ci din cauza porției. O porție de carne de
aproximativ 100-150 de grame, o cantitate mică de garnitură și o porție
generoasă de legume sunt suficiente. Mâncatul lent și pauzele între feluri
ajută digestia mult mai mult decât orice supliment.
Putem
înlocui carnea de porc cu cea de curcan sau pește?
Da, fără
nicio problemă. Carnea de curcan, de pui sau peștele sunt mult mai ușor de
digerat și mai prietenoase cu ficatul și pancreasul, mai ales în perioada
sărbătorilor, când mesele tind să fie mai bogate. Carnea de porc nu este
interzisă, însă este mai grasă și mai greu de digerat, mai ales atunci când
este consumată în cantități mari sau în combinație cu alte preparate grele. De
multe ori, nu tipul de carne este problema, ci cantitatea și combinațiile
alimentare.
Suplimentele alimentare, un pansament
În această perioadă, pe de
o parte, reclamele abundă în mâncăruri tradiționale, cu multe grăsimi, iar pe de cealaltă parte,
alte reclame cu suplimente alimentare care să te ajute să treci peste
problemele digestive care apar. Ce rol au suplimentele alimentare promovate
intens în această perioadă?
Suplimentele
alimentare promovate înainte și după sărbători pot ameliora unele simptome
ușoare, precum balonarea sau senzația de greutate după masă, dar nu pot preveni
sau „repara“ excesele alimentare. Practic, ele acționează asupra efectelor, nu
asupra cauzei. Cele mai eficiente soluții rămân moderația, alegerea porțiilor corecte și evitarea
combinațiilor alimentare foarte grele, nu suplimentul luat după exces.
Ajută
suplimentele alimentare când mâncăm mese copioase?
Suplimentele
alimentare pot ajuta uneori la ameliorarea unor simptome ușoare, precum
balonarea sau senzația de greutate, însă ele nu previn complicațiile și nu pot
anula excesele alimentare. Practic, tratează consecințele, nu cauza. Dacă sunt
folosite constant pentru a permite excese repetate, ele pot crea un fals
sentiment de siguranță.
Alcoolul
poate agrava problemele digestive
Ce
pericole apar dacă la masa de sărbători consumăm și alcool?
Alcoolul
consumat împreună cu mâncare grasă este una dintre cele mai riscante
combinații. El irită stomacul, favorizează refluxul gastric și suprasolicită
ficatul și pancreasul. La unele persoane, mai ales cele cu boli digestive sau
metabolice, poate declanșa crize acute, inclusiv pancreatită. De aceea, dacă se
consumă alcool, acesta ar trebui să fie în cantități mici, niciodată pe
stomacul gol și nu asociat cu mese foarte grele.
Ce se
întâmplă în stomacul și în ficatul nostru când mâncăm mult și gras?
În
stomac, alimentele bogate în grăsimi încetinesc digestia, ceea ce duce la
senzația de „prea plin“, balonare, greață și reflux gastric. Aciditatea crește,
iar mucoasa gastrică este iritată. În ficat, situația este și mai solicitantă:
acesta trebuie să proceseze simultan grăsimi, zahăr și, uneori, alcool. La
persoanele cu ficat gras sau alte afecțiuni hepatice, acest efort suplimentar
poate agrava inflamația și poate duce la creșteri ale enzimelor hepatice.
Moderație și mișcare
Care
ar fi un remediu natural după o masă copioasă?
Cel mai
simplu și mai eficient remediu este mișcarea ușoară: o plimbare de 20-30 de
minute ajută digestia și reduce disconfortul. Hidratarea este esențială, la fel
și ceaiurile de mentă sau ghimbir. O salată sau un fruct, precum o portocală,
pot fi utile, dar nu sunt miraculoase. Important este să evităm a doua rundă de
mâncare grea.
Există
un remediu mai bun decât suplimentele pentru problemele digestive?
Da:
moderația și pauza digestivă. Porțiile mici, mesele mai rare, revenirea a doua
zi la alimente simple, cum ar fi supe, legume, iaurt, și mișcarea sunt mult mai
eficiente decât orice supliment luat după exces.
Ce
probleme apar la persoanele cu boli cronice, dincolo de creșterea în greutate?
La
persoanele cu diabet pot apărea creșteri periculoase ale glicemiei, la cei cu
hipertensiune, valori tensionale crescute, iar la pacienții cu boli hepatice
sau digestive pot apărea agravări ale simptomelor sau chiar episoade acute.
Pentru aceste persoane, mesele de sărbători pot deveni un real factor de risc,
nu doar un disconfort trecător.
Cum
combinăm corect alimentele de sărbători?
Regula
de bază este simplă: un singur fel greu la o masă. Dacă alegem friptura, evităm
sarmalele și salata cu maioneză în aceeași masă. Dacă mâncăm sarmale, le
asociem cu salată sau legume, nu cu alte preparate grase. Combinațiile fac
diferența între o masă tolerată și una care ne creează probleme.
Care
sunt simptomele ce impun prezentarea de urgență la spital?
Semnele
de alarmă includ dureri abdominale intense și persistente, vărsături repetate,
febră asociată cu durere abdominală, îngălbenirea pielii sau a ochilor,
confuzie, amețeli severe sau apariția sângelui în vărsături ori scaun negru. În
aceste situații, nu trebuie așteptat.
Cum
controlăm alimentația unui copil când se adună dulciurile de la Moș Nicolae și
Moș Crăciun?
Nu prin
interdicție totală, ci prin reguli clare. Dulciurile ar trebui oferite în
porții mici, după masă, nu pe stomacul gol. Restul se păstrează și se
distribuie treptat. Este important să existe alternative sănătoase la îndemână
și să nu fie toate dulciurile lăsate la vedere. Moșii aduc dulciuri, dar
părinții sunt cei care aduc echilibrul.
