Scandalul Nordis a „explodat” în octombrie 2024. La un an de când dezvoltatorul imobiliar a ajuns un studiu de caz la nivelul opiniei publice, povestea pare departe de final.
La Tribunalul București se află dosarul de insolvență depus de societatea Nordis Management SRL, din martie 2025. Dosarul se află în etapa de evaluare, în vederea determinării valorii de piață și a lichidării activelor. Potrivit datelor transmise de evaluator până în august anul curent, inspecțiile în teren au fost finalizate pentru proiectele din Mamaia, Sinaia, Brașov și București. Însă, Nordis au transmis evaluatorului doar o parte dintre documentele solicitate, în cazul investițiilor aflate în derulare. În martie 2025, administratorul judiciar a cerut documentele care au stat la baza obținerii autorizațiilor de construire pentru șantierele din Năvodari. Totuși, în ciuda solicitărilor repetate, actele nu ar fi fost transmise, iar instituțiile publice ar fi inițiat demersuri pentru obținerea de copii ale autorizațiilor și a proiectelor tehnice, nu și pentru proiectul Nordis Mamaia – Wave – Năvodari, pentru a reflecta stadiul actual al lucrărilor.
„Deși administratorul special Poștoacă Emanuel a susținut că aceasa ar fi fost depusă de arhitect, după plata taxelor de reautorizare din februarie 2025, nu există nicio dovadă concretă a depunerii”, a transmis avocatul păgubiților, Oana Bicică. Potrivit acesteia, „reprezentanții Nordis Management SRL împiedică desfășurarea procedurii insolvenței, complexă și de lungă durată, prin nepunerea la dispoziția administratorului judiciar și a evaluatorului a documentelor esențiale”. Astfel, „ne așteptăm la o dată foarte îndepărtată a finalizării procedurii, în vederea recuperării prejudiciului”, a transmis juristul.
Între timp, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pe masa procurorilor se află o plângere penală depusă de păgubiții Nordis, în iunie, împotriva lui Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis, Laura Vicol și ai altor zece reprezentanți de instituții, precum Ministerul Digitalizării, ANPC, ANAF, Inspectoratul de Stat în Construcții.
De la Inspecția Judiciară, păgubiții Nordis așteaptă stabilirea unui termen la Curtea de Apel, după ce au solicitat sancționarea disciplinară a doi judecători de la ICCJ ce au stabilit ca mai mulți șefi ai Nordis, dar și Laura Vicol să fie cercetați în libertate, fără vreo măsură precum arestarea preventivă sau controlul judiciar.
garsoniere de vanzare bucuresti
La nivelul Parlamentului României, reînființarea comisiei privind anchetarea cazului „Nordis” a fost respinsă. „La solicitarea noastră de reînființare a comisiei parlamentare de anchetă, nu am primit niciun răspuns de la Senat, iar Camera Deputaților a formulat un răspuns evaziv, cu citarea unor dispoziții legale, fără niciun argument concret privitor la refuzul reînființării comisiei (…)”, au transmis păgubiții, pentru Ziare.com. Înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2025 fusese înființată o comisie, care odată cu încheierea vechii legislaturi, s-a „evaporat”.
În mai 2025, Ziare.com a prezentat o parte a aspectelor controversate constatate de administratorul judiciar. În urma analizei efectuate până la acea dată, au fost identificate nereguli precum:
„Cazuri în care unitatea locativă alocată de companie corespunde cu unitatea ce face obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare aferente, dar și cazuri în care unitatea locativă alocată de companie nu corespunde cu cea prevăzută în promisiunea de vânzare-cumpărare. În această din urmă situație, compania a procedat la alocarea unilaterală a unei alte unități locative, având în vedere că cea prevăzută inițial în promisiune nu mai este disponibilă, ca urmare a valorificărilor efectuate prin executare silită, reautorizărilor succesive sau în mod convențional.
Având în vedere că aceste realocări unilaterale operate de companie sunt intercalate și vizează toate corpurile de clădire, nu este posibilă o abordare etapizată a analizei sau a discuțiilor și, în consecință, nu pot fi formulate concluzii preliminare”, a menționat administratorul judiciar.
Între timp, la Direcția Națională de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Urmărirea penală „in rem” s-a desfășurat în perioada mai 2022 – februarie 2025. În total, au fost audiate peste 2.000 de persoane, dintre care peste 600 de persoane vătămate. În același timp, dosarul, care are peste 400 de volume, are ca probe „zeci de mii de înscrisuri” și date de pe 230 de dispozitive electronice, a transmis DIICOT, în august 2025.
În această săptămână, păgubiții Nordis au solicitat președintelui Nicușor Dan să intervină, pentru a face „lumină” în acest caz, acțiune privită cu un oarecare dezacord de unii juriști, apropo de principiul separației puterilor în stat. Mai concret, păgubiții Nordis au solicitat:
– Primirea în audiență a unui grup de reprezentanți ai păgubiților;
– Convocarea conducerii Ministerului Public, DIICOT și DNA pentru prezentarea unui raport privind ancheta;
– Intervenția președintelui pentru a garanta aplicarea imparțială a legii și tragerea la răspundere a celor vinovați;
– Convocarea conducerii Parlamentului și reluarea procedurilor pentru înființarea unei comisii de anchetă privind cazul Nordis;
– Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Inspecției Judiciare;
– Introducerea cazului pe agenda CSAT.
Cum a fost posibilă schema „Nordis”
În perioada 2019-2024, aproximativ 1.700 de persoane au încheiat cu Nordis antecontracte de vânzare-cumpărare pentru unități locative pentru Mamaia, Sinaia, Brașov și București. În jur de 195 de milioane de euro ar fi fost plătite, în total.
„Din cauza faptului că termenele de execuție a construcțiilor și livrare a apartamentelor nu au fost respectate de către Nordis, prin diverse metode înșelătoare am fost convinși de către reprezentanții dezvoltatorului să semnăm acte adiționale la promisiunile de vânzare anterioare, pentru prelungirea repetată a termenului de încheiere a contractelor”, au transmis păgubiții.
Avocatul Andrei Săvescu a explicat pentru Ziare.com cum a fost posibilă schema „Nordis”.
„Dezvoltatorii imobiliari încheie cu persoanele care vor să cumpere o casă ori un apartament nu contracte de vânzare-cumpărare cu privire la imobile, ci încheie promisiuni de vânzare a unui bun viitor. Spre deosebire de contractul de vânzare-cumpărare, care transmite un drept real, dreptul de proprietate, promisiunea de vânzare a unui bun viitor naște un drept de creanță.
Din acest motiv, eventuala intrare în insolvență a societății care înstrăinează, precum și eventuala valorificare a ipotecilor cu privire la bun în cazul întârzierii plăților către creditorii garantați ai dezvoltatorului imobiliar pune ‘cumpărătorii’ în situația de a fi simpli creditori chirografari (negarantați) ai vânzătorului. Această împrejurare este nefirească, întrucât, pentru cumpărători, achiziționarea apartamentului nu este o afacere, astfel încât nu este normal să-și asume asemenea riscuri”, a precizat juristul.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
