Pentru prima dată, medicii americani au confirmat un caz uman de
infestare cu viermele-șurub (Cochliomyia hominivorax), un parazit
capabil să se hrănească cu țesut viu. Medicii epidemiologi români
au vorbit despre cât de mare este riscul de a ajunge în țara noastră și
cum ne putem proteja.
Boala este transmisă de un anumit tip de muște FOTO Shutterstock
Prima
pacientă confirmată este o
femeie din Maryland, care a
contractat parazitul după o călătorie în America Centrală.
Autoritățile SUA au tratat cazul și au transmis că riscul de
răspândire este scăzut, dar îngrijorările persistă.
Totodată, acest tip de
infestare a generat, în trecut, pierderi economice uriașe pentru
zootehnie.
În Texas, experții au estimat că o reinvazie
a parazitului ar putea produce pierderi de până la 1,8 miliarde de
dolari în sectorul de bovine,
luând în calcul
mortalitatea,
tratamentele
și restricții comerciale.
Departamentul Agriculturii al
Statelor Unite a intrat imediat în
alertă și a întărit supravegherea la frontierele cu Mexic și
America Centrală.
Pentru
România,
un stat cu tradiție în
creșterea bovinelor și cu exporturi importante de animale vii,
apare o întrebare
inevitabilă:
ar putea
acest parazit să ajungă și aici?
Cât trăiesc muștele purtătoare
Epidemiologul
dr. Tatiana Dejoianu, medic specialist în cadrul Centrului de
Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș”, consideră
improbabilă apariția acestui parazit atât
în țara noastră, cât și în
Europa:
„Greu
de crezut să ajungă și la noi în țară pentru că acele muște
trăiesc doar în zonele respective și trăiesc doar câteva zile.
Nu ar avea timp să traverseze oceanul și să ajungă în partea
europeană. Le găsim în America de Sud, America Centrală și, de
acolo, sporadic, câte un caz în Statele Unite”,
a afirmat ea, pentru Adevărul.
Riscul
major este, deci, legat de comerțul internațional cu produse
animale.
Totuși, specialista subliniază că sistemul de control ar
trebui să fie suficient:
„Importul
de carne, dacă vine din zonele respective, trebuie bine controlat de
Autoritățile Sanitar- Veterinare ale fiecărei țări în parte. Nu
prea am avea cum să aducem parazitul de acolo prin
import.”
Precauții
pentru consumatori
Pe
fondul globalizării și al schimburilor comerciale, dr. Dejoianu
atrage atenția asupra igienei alimentare și a alegerii surselor
sigure:
„În
general, consumul de carne crudă, neprocesată termic, nu este
recomandat. Pot fi transmise multe alte lucruri, avem și noi
paraziții noștri, cunoscuți și verificați de către medicii
veterinari la carnea de comercializat. Având în vedere globalizarea
și importurile, carnea trebuie mereu verificată, luată din surse
sigure”,
avertizează medicul epidemiolog.
Ea
recomandă, pe cât posibil, consumul de alimente autohtone: carne
proaspătă, fructe și legume locale, pește provenit din surse
sigure.
Riscul
de expunere, odată cu călătoriile
Deși
România nu este expusă direct, pericolul există
totuși
pentru cei care călătoresc în zonele afectate (America Centrală,
America de Sud, sudul SUA).
Acolo, regulile de igienă personală
devin esențiale:
„Carnea,
consumată doar preparată termic. Acolo ar fi un risc. (…) N-aș
recomanda vita în sânge, nici măcar în locații controlate. La
apariția oricărei răni: zgârietură, înțepătură, aceasta
trebuie dezinfectată și pansată. Nu lăsăm rănile deschise,
deoarece se pot infecta. Purtăm haine lungi, folosim repelente când
mergem în zone cu multă vegetație, căldură umedă unde există
insecte de toate felurile și pot transmite diverse boli”,
spune Tatiana Dejoianu.
Modul
de transmitere, efectele și tratamentul
Viermele-șurub
atacă în special animalele, dar s-a
dovedit faptul că poate
trece și la om.
„Prin
plăgi la nivelul pielii: dacă este o rană deschisă, teoretic, se
poate să treacă parazitul și la om și să producă aceleași
leziuni ca la animale: pe de-o parte la suprafața pielii, pe de
alta, parazitul acela se înmulțește, larvele acelea se înmulțesc
și atacă organele interne”, explică Tatiana Dejoianu.
Cazurile
umane sunt, însă, extrem de rare și aproape întotdeauna legate de
călătorii în zone endemice:
„Până acum nu au fost
cazuri de transmitere la om, decât accidental, foarte rar și numai
în zonele respective. Deocamdată nu a ajuns în zona Europeană și
sperăm să nici nu ajungă”,
a mai spus specialista.
Mai
mult, nici în SUA nu se discută despre o epidemie:
„Nu
vorbim despre o epidemie nici în Statele Unite, nu vorbim despre un
număr de cazuri, ci despre apariția unui caz care ar trebui să
rămână singular sau cât mai puține”,
a continuat Dejoianu.
În
ceea ce privește tratamentul, experiența medicală este redusă,
dar nici numărul de cazuri nu ridică, momentan, un semnal de
alarmă.
„Până acum s-a
discutat mai mult de tratamentul la animale, pentru că la om nu prea
a fost cazul. În primul rând, trebuie tratat local. Sunt
medicamente antiparazitare specifice care se folosesc, dar care au și
destul de multe reacții adverse. Cazurile la om sunt extrem de puțin
probabil să apară”, a punctat Dejoianu.
Ce
șanse ar avea să afecteze animalele din România
Riscul
pentru fermele românești este redus, spune medicul, dar nu
inexistent.
„Nu
văd, la acest moment, cum ar ajunge acel parazit din zona Americii
de Nord până la noi. (…) Altfel, parazitul ca atare, în
principal afectează animalul, producând niște răni destul de
urâte, la punctul de intrare. Acest lucru trebuie să atragă
atenția. La fel, dacă animalul prezintă o rană urâtă la nivelul
tegumentelor, mucoaselor, atunci trebuie controlat acest parazit și
luate măsurile care se cuvin”,
ne spune Tatiana Dejoianu.
Specialista
atrage atenția și asupra animalelor de companie,
întrucât „parazitul
poate să afecteze și animalele de companie, iar mai departe, este
transmisibil către stăpâni.”
Ce este viermele-șurub și cum se transmite
Viermele-șurub (Cochliomyia hominivorax) este larva unei muște parazitare care își depune ouăle pe răni deschise, tăieturi sau mucoase.
Odată eclozate, larvele încep să consume țesutul viu al gazdei, provocând leziuni severe și dureroase. Infestările sunt întâlnite mai ales la animale (bovine, porcine, câini, pisici), dar, în condiții rare, pot afecta și oamenii.
Transmiterea are loc direct, prin contactul muștei cu o rană deschisă, nu prin consumul de carne contaminată. Studiile arată că larvele au nevoie de țesut viu ca să poată să supraviețuiască.
La oameni, riscul apare mai ales pentru cei care călătoresc în zone endemice (America Centrală, America de Sud), unde insecta este prezentă.
România
și vulnerabilitatea prin comerț
România
nu importă direct animale vii din SUA, dar e parte a unei piețe
europene integrate, cu fluxuri constante de comerț cu animale și
carne. În iunie 2024, potrivit datelor INS, efectivele totale de
bovine erau de 1,85 milioane de capete,
o scădere de aproape 2%
față de 2023.
Totuși,
efectivul-matcă (totalitatea femelelor pentru reproducţie: vaci pentru lapte, bivoliţe şi juninci pentru reproducţie) a crescut ușor (+4.700 capete), semn că sectorul
încearcă să se stabilizeze.
Viermele-șurub rămâne,
deocamdată, o
problemă a Americii Centrale și de Sud.
România nu este expusă direct, însă, odată cu creșterea
călătoriilor și a schimburilor comerciale, vigilența rămâne
esențială. Un focar de parazit care atacă
animalele
ar reprezenta, cu siguranță, atât o
problemă sanitară, cât și
una economică și comercială.
