Situația internațională și creșterea preţurilor la combustibili nu permit ca populaţia să resimtă cu adevărat aceste reușite, spune ministrul.
El avertizează că „România nu îşi permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”.
„România nu mai avea luxul amânării”
„Cu puțin peste un an în urmă, în iunie 2025, am preluat Ministerul Finanțelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării”, a scris ministrul interimar al Finanțelor, luni seară, pe pagina sa de Facebook.
El a făcut o rememorare a contextului în care guvernul Bolojan a preluat conducerea țării.
„Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaș de finanțare și inflația persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari și mai puțin spațiu pentru dezvoltare”.
Nazare spune că guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat „o corecție fiscală dificilă, dar necesară”.
În acel context, responsabilitatea Ministerului Finanțelor a fost „să transforme această direcție într-un buget realist, într-o execuție controlată zi de zi și într-o administrare prudentă a finanțării statului”.
Obiectivul său în fruntea ministerului, spune Nazare, a fost ca politica fiscală să nu mai amplifice inflația și dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci „să redevină o ancoră de stabilitate”.
Primele rezultate
Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice, spune ministrul.
„Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie”, spune Nazare.
„Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei”, adaugă ministrul.
El spune că acestea „sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune.”
O parte a scăderii se explică statistic prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut, spune ministrul. În același timp, „cealaltă parte ține de fundamente: o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici.”
El face referire la datele lunii august, despre care spune că „oferă o serie de indicatori ce trebuie analizați cu atenție”.
„Fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară. Prețul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele și fructele sunt azi mai ieftine decât acum un an.”
Presiunea vine dinspre piața externă a petrolului
„Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piața externă a petrolului”, spune ministrul Nazare.
Benzina și motorina sunt singurele capitole cu creșteri de două cifre. „Este un factor pe care nu îl controlăm, ale cărui efecte pot fi însă absorbite – iar capacitatea unei economii de a le absorbi depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne”, argumentează șeful de la Finanțe.
El explică astfel „sensul ajustării începute în vara anului trecut”, când a preluat „un buget construit pe un model care nu se mai putea susține”.
În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. „Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele”, punctează ministrul.
Corecțiile trebuie continuate
„Aceste rezultate contează nu doar în statisticile economice, ci și în viața de zi cu zi. Aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți”, scrie Nazare.
El spune că aceștia „sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi. Fiecare punct în minus la costul de finanțare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret”.
Chiar și așa, 6,2% este o inflație mare, spune el. „Scăderea din august nu înseamnă că prețurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creștere încetinește.”
„Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani”, spune el. Tocmai de aceea, „este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție”.
Media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, „iar aceasta se vede în facturi și la raft”, spune titularul de la Finanțe.
„Refacerea veniturilor reale vine cu întârziere față de statistică, iar pentru cei mai mulți oameni ultimul an a fost dificil. Ştim foarte bine acest lucru şi, de aceea, corecția finanțelor publice rămâne prioritară”, continuă el.
Ce urmează
Din această perspectivă, următoarea etapă este la fel de importantă, spune ministrul interimar al Finanțelor.
„Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces.” Continuarea lui, spune ministrul, „înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții.”
Cu toate acestea, nu corecția economică trebuie să fie scopul, adaugă el. „Ea trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă”, punctează el.
„O economie nu reporneşte din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice. Repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine. Când o familie poate face un plan pe doi ani. Când un antreprenor angajează al zecelea om pentru că vede cerere, nu pentru că speră. Când cineva care a amânat o investiție se hotărăște să o facă aici, nu în altă parte.”
El spune că încrederea a fost „primul lucru pierdut atunci când economia a alunecat în dezechilibre severe și este cel mai greu de recâștigat”.
Dezinflația, o veste bună pentru puterea de cumpărare
Câștigarea ei se face doar prin predictibilitate, „prin reguli care nu se schimbă peste noapte, ținte asumate și respectate, un stat care își plătește facturile la timp. Asta am încercat să reconstruim în ultimul an, iar rezultatele devin acum vizibile”, spune Nazare.
Dezinflația este, înainte de orice, „o veste bună pentru puterea de cumpărare”, adaugă el.
„Cu cât prețurile cresc mai încet, cu atât salariile și pensiile valorează mai mult. Astfel se reface cererea internă sănătos: din venituri reale care încep să își recapete valoarea, nu din deficite și împrumuturi tot mai scumpe, ca în trecut”.
În acest fel, se înlocuiește consumul finanțat pe datorie din anii trecuți prin consum susținut de venituri reale, alături de investiții, punctează ministrul.
„Perioadele dificile pot să ne împartă sau pot să ne adune. Cele care au contat, în istoria oricărei țări, au fost cele care au adunat. Avem acum o șansă pe care nu am mai avut-o de mult: să transformăm un an dificil într-un prilej de restart – energie, industrie, infrastructură, fonduri europene folosite până la ultimul euro, capital românesc care rămâne acasă”, conchide Alexandru Nazare.
El avertizează că „România nu îşi permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit”.
Citește și:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
