Pe Șoseaua București-Ploiești se înalță o bijuterie arhitectonică în stil neoromânesc care a fost ridicată în anul 1905 de către vestitul medic legist Nicolae Minovici și a devenit, la scurt timp, primul muzeu privat de artă populară din București.
Vila cu clopoței, imagine de epocă. Foto: Muzeul de Artă Populară
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Muzeograful
Ionuț Alexandru Banu de la Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae
Minovici“ dezvăluie pentru „Weekend Adevărul“ întreaga sa
poveste.
„Weekend
Adevărul“:
Când și cum începe povestea casei lui Nicolae Minovici?
Ionuț
Banu:
Nicolae Minovici, medic legist, profesor universitar, primar și
creator de instituții de renume, a fost un filantrop dedicat binelui
public. Angajamentul său față de semeni, condițiile de trai ale
celor defavorizați, educația celor tineri și îndrumarea lor spre
binele societății a fost dublat de o preocupare asiduă pentru
păstrarea și promovarea valorilor naționale, iar această
promovare a fost dusă la rang de artă. Cu înclinații spre
pictură, sculptură, cu studii de artă, cu veleități în
arhitectură și cu un real interes pentru colecționism, în jurul
anului 1904 demarează unul dintre proiectele sale remarcabile,
devenit în timp un etalon al arhitecturii neoromânești din urbea
bucureșteană – „Vila cu clopoței“ sau „Vila de la Şosea“,
așa cum este cunoscută și în prezent.
Încă din 1898 a devenit medic cu drept de liberă practică, iar
după întoarcerea în țară de la stagiile de perfecționare, a
achiziționat un teren în comuna Băneasa-Herăstrău, cu scopul
inițial de a-și clădi propria locuință, dar care în scurt timp
a devenit o operă de talie națională, cu reflexii internaționale,
care a oglindit în timp și spațiu ambianța național-românească,
cu toate influențele ei. În aceeași perioadă, în proximitatea
proprietății Minovici, se ridica aripa nouă a Hipodromului de la
Băneasa. Existența primului hipodrom este menționată în presa
vremii, încă din 1875, odată cu înființarea Jockey-Club nu doar
la București,ci și la Iași, realizat după planurile arhitectului
Ion Mincu. Cu alte cuvinte, noua construcție realizată la rondul al
treilea, în prezent Piața Presei Libere, a fost ridicată în
aceeași perioadă în care medicul legist Nicolae Minovici își
ridica reședința sa, la bariera de nord a Capitalei.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Grădina vilei Foto: Muzeul Mina Minovici
Odată cu
inaugurarea noului Hipodrom, viața socială a elitei bucureștene
s-a dezvoltat simțitor, iar birjarii și-au modificat traseul,
ajungând până la cel mai îndepărtat punct – Vila Minovici,
devenită în timp un model, un etalon. Legat de anul 1905, Minovici
mărturisea că „mi-am clădit această casă în anul 1905.
Într-adevăr aci gust singurele clipe de liniște, mai bine zis le
gustam. Acum 31 de ani când am clădit vila, eram departe de
zgomotul și agitația orașului“.
Arhitectura
românească adusă la București
Cine
s-a ocupat de arhitectura clădirii?
Imobilul
poartă semnătura lui Cristofi P. Cerchez și considerăm că
legistul i-a încredințat acest proiect și prin prisma faptului că
arhitectul era născut în comuna Băneasa-Herăstrău și astfel
crea o valoroasă operă, în locul natal. Pentru realizarea
proiectului de la Șosea cerut de Minovici, cei doi au realizat
călătorii în țară, astfel că influența brâncovenească de la
Palatul Potlogi, Mogoșoaia sau Mănăstirea Hurezi se regăsește în
elementele de arhitectură ale vilei. Datorită familiei extinse, cu
rădăcini oltenești, tânărul legist a realizat astfel de
cercetări și în zona Olteniei și Munteniei, iar mai târziu în
zona Bucovinei din cauza retragerii din timpul primei conflagrații
mondiale, urmată de spațiul ardelean de după 1919, prin prisma
activității universitare.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Foto: Dr. Nicolae Minovici
De
ce i se zice și „Vila cu clopoței“?
În
foișorul vilei, Nicolae Minovici a aranjat clopoței din sticlă
colorată care, la orice adiere de vânt, emană sunete. În
mentalitatea românească, clopotul se trage pentru alungarea norilor
de grindină, pentru îndepărtarea bolilor sau a altor pericole.
Dar
cum a ajuns Minovici de la o casă de locuit să facă un muzeu?
A
fost mânat și de ideea întocmirii unei colecții care să reflecte
nu doar ocupația poporului român, ci să oglindească interioarele
casei țărănești, a gospodăriei aferente acesteia, cu toată
frumusețea caracteristică. În cadrul acestor cercetări de teren a
efectuat și primele achiziții de artefacte din zonele vizitate,
utilizate ulterior în amenajarea și decorarea casei. Un alt aspect
inedit astăzi, descoperit în presa inter și postbelică, a fost
reprezentat de împrejurările cu totul deosebite de construcție.
Pentru a-i reeduca pe cerșetorii găsiți, aceștia erau aduși la
domeniul său de la Băneasa, iar în schimbul unui salariu și
mâncare, au ridicat această fastuoasă clădire, sub îndrumarea
maiștrilor și arhitectului. „Profesorul Nicolae Minovici trebuia
să întrețină din fondurile municipiului o droaie incertă de
calici și de infirmi. Într-o bună zi, i-a pornit pe șoseaua
Kiseleff, le-a dat de mâncare și material de lucru: din pământ a
răsărit o vilă care s-a transformat într-un muzeu etnografic
național. Iată o istorie scurtă și instructivă!“,
scria „Curentul“
în anul 1934. Cu acești nefericiți, pe terenul de la Băneasa, a
pus bazele fermei, crescătoriei de păsări, de animale, dar și a
stupăritului. Cerșetorii erau aduși zilnic de la Azilul de noapte,
cu căruțe, cu furgonete pentru a lucra terenul. De albinărit și
crescătoria de păsări se ocupau pensionarii, iar produsele
rezultate erau distribuite persoanelor publice, care cu ofranda lor
au pus bazele acestei moșii agricole aflată în serviciul
societății civile.
Povestea medicului care a înființat Serviciul de Salvare din România și a deschis primul spital: „Mergeţi repede, dar să nu omorâţi toţi caii“
Mărturii
din România Mare
Ce
reprezintă muzeul în spațiul cultural bucureștean și românesc?
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Este
una dintre cele mai importante instituții dedicate conservării,
cercetării și valorificării patrimoniului cu specific național.
Colecțiile sale, alcătuite din costume tradiționale, țesături,
ceramică, icoane pe sticlă și lemn, obiecte de cult, mobilier, ouă
încondeiate și o importantă colecție de picturi, oferă o imagine
complexă asupra diversității naționale și a unității culturale
a României. Astfel, instituția contribuie la păstrarea memoriei
colective și la transmiterea patrimoniului imaterial către
generațiile contemporane. În contextul cultural bucureștean,
muzeul are o semnificație aparte deoarece reprezintă unul dintre
reperele dezvoltării muzeologiei românești și ale afirmării
stilului neoromânesc în arhitectură. La nivel național, muzeul
reprezintă expresia viziunii lui Nicolae Minovici asupra necesității
protejării patrimoniului într-o perioadă marcată de modernizare
accelerată.
Exponate ale muzeului Foto: Muzeul Mina Minovici
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ce
colecții deosebite pot fi admirate aici?
Din
punct de vedere muzeografic, instituția este organizată ca un muzeu
de colecție și muzeu memorial. Vizitatorul parcurge încăperile
vilei în ordinea gândită de colecționar, ceea ce permite
înțelegerea simultană a colecției de artă și a personalității
fondatorului. Clădirea este structurată pe parter, etaj și
mansardă, iar amenajarea interioară urmărește atât criterii
estetice, cât și tematice. O particularitate importantă este
faptul că însăși clădirea constituie un exponat. Vila proiectată
de arhitectul Cerchez reprezintă una dintre primele și cele mai
reprezentative construcții în stil neoromânesc din București.
Turnul inspirat din arhitectura culelor oltenești, logia, prispa și
bogata decorație sculptată transformă edificiul într-un exemplu
remarcabil de arhitectură identitară românească. De asemenea,
colecția este deosebită prin caracterul ei fondator: multe dintre
obiecte au fost adunate personal de Nicolae Minovici în timpul
călătoriilor sale prin diferite provincii ale României Mari.
Astfel, muzeul nu reprezintă doar o acumulare de artefacte, ci
expresia unei viziuni culturale menite să conserve și să promoveze
patrimoniul tradițional românesc într-o perioadă de modernizare
accelerată.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Exponate Foto: Muzeul Mina Minovici
Ce
exponate care i-au aparținut medicului Minovici se găsesc în
muzeu?
La
parterul vilei, în camera cu fotografii există o vitrină cu
obiecte personale care au aparținut savantului, precum: acul de
cravată, o pereche de butoni, ceasul de buzunar, o serie de
fotografii precum și un exemplar al tezei sale de licență,
„Tatuajurile în România“, exemplar publicat în 1898. La etajul
vilei, în Salon, se pot admira o serie de cinci picturi originale cu
semnătura doctorului și paleta de pictură folosită de acesta.
Cum
este văzut muzeul de români, de străini?
Pentru
publicul românesc, Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae
Minovici“ este perceput în primul rând ca un spațiu al
identității naționale și al memoriei culturale. Vizitatorii
apreciază autenticitatea colecțiilor și faptul că acestea reunesc
obiecte reprezentative din toate regiunile istorice ale țării. În
discursul cultural românesc, muzeul este adesea asociat cu ideea de
conservare a tradițiilor și cu efortul lui Nicolae Minovici de a
salva patrimoniul popular într-o perioadă de modernizare
accelerată. De asemenea, mulți români văd muzeul ca pe un exemplu
remarcabil al stilului neoromânesc și al începuturilor
muzeografiei etnografice din România.
Nicolae Minovici, medicul care a cercetat moartea ca să învețe cum poate fi salvată viața: „M-am spânzurat singur de 12 ori“
Pentru turiștii străini,
muzeul este perceput mai ales ca o descoperire culturală autentică,
diferită de marile muzee europene. Vizitatorii remarcă frecvent
caracterul intim al spațiului, frumusețea vilei și prezentarea
atentă a obiectelor de artă populară românească. În recenziile
internaționale, muzeul este descris drept o „mică bijuterie“
culturală, capabilă să ofere o imagine concentrată asupra
tradițiilor și artei populare românești. Vizitatorii străini
sunt impresionați în special de arhitectura neoromânească a
„Vilei cu clopoței“, de autenticitatea pieselor de port
tradițional, atmosfera de casă-muzeu, care creează o experiență
mai personală decât cea oferită de muzeele mari, povestea
fondatorului, medic, filantrop și colecționar.
Foto: Bustul lui Nicolae Minovici
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Ce
expoziții ați avut sau pregătiți în viitor?
Din
punct de vedere istoric, anul 2026 are o dublă însemnătate, pe de
o parte se împlinesc 120 de ani de la înființarea Societății de
Salvare, iar pe de altă parte, comemorăm 85 de ani de la trecerea
în eternitate a fondatorului acesteia. Din acest motiv, începând
cu 26 iunie până pe 6 septembrie, la Palatul Suțu este expoziția
„Societatea de Salvare din București – O misiune pentru viață.
120 de ani de la înființare“. Prin această expoziție ne-am
propus să facem cunoscută personalitatea dr. Nicolae Minovici, omul
din spatele ideii și să explorăm viața și activitatea ca medic
legist, profesor universitar și filantrop. Totodată, ne-am propus
să aducem în prim-plan istoria și impactul Societății de Salvare
din București, prima instituție de acest tip din România și una
dintre primele din Europa de Est, fondată în anul 1906 de dr.
Nicolae Minovici. Prin intermediul unui parcurs expozițional
tematic, vizitatorii vor descoperi contextul social, inovațiile
medicale, eforturile umanitare și moștenirea culturală a acestei
organizații care a pus bazele serviciilor moderne de urgență din
țara noastră.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-09-07T22:03:08.018Z”,”page”:{“created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stil-de-viata/magazin/de-ce-se-numeste-vila-cu-clopotei-si-cum-a-ajuns-2554025.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”de-ce-se-numeste-vila-cu-clopotei-si-cum-a-ajuns-2554025.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/de-ce-se-numeste-vila-cu-clopotei-si-cum-a-ajuns-2554025.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
