Substanțele care fac unele dintre cele mai populare produse de curățenie atât de eficiente împotriva microbilor ar putea avea și efecte nedorite asupra organismului, scrie CNN. Este vorba despre compușii cuaternari de amoniu, cunoscuți sub denumirea de QAC. Aceștia se găsesc în numeroase produse dezinfectante, șervețele antibacteriene, săpunuri, produse de igienizare, dar și în unele produse de îngrijire personală.
Un semnal de alarmă de la cercetători
Cercetătorii atrag atenția că expunerea la aceste substanțe a crescut semnificativ în ultimii ani, iar studiile efectuate pe animale și celule umane ridică întrebări privind efectele asupra sistemului respirator, imunității și reproducerii. Totuși, nu există în prezent suficiente dovezi pentru a demonstra că utilizarea obișnuită a acestor produse provoacă aceleași efecte la oameni. Specialiștii subliniază că rezultatele studiilor pe animale trebuie interpretate în funcție de doză și de modul de expunere.
Substanțele sunt peste tot
QAC-urile sunt utilizate de mai multe decenii și au devenit extrem de răspândite în timpul pandemiei de COVID-19, când oamenii au început să își dezinfecteze frecvent mâinile, suprafețele și obiectele din jur. Astăzi, aceste substanțe pot fi întâlnite în produse pentru locuințe, școli, grădinițe, spitale, centre pentru persoane vârstnice și spații de lucru. Ele apar și în unele șervețele pentru bebeluși, odorizante, produse de spălat rufe, picături pentru ochi și spray-uri nazale. Unul dintre cei mai utilizați compuși este clorura de benzalconiu, cunoscută și sub denumirea BAC sau ADBAC. Un alt compus frecvent întâlnit este DDAC, care poate fi combinat cu BAC în aceeași formulă.
Substanțele pot apărea în diverse produse medicale. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels
Ce au descoperit cercetătorii
O parte importantă a îngrijorărilor vine din experimentele efectuate pe animale. Cercetătoarea Patricia Hunt de la Washington State University a observat în laboratorul său probleme reproductive la șoareci, după expunerea la QAC-uri. Într-un studiu realizat împreună cu cercetătoarea Terry Hrubec, șoarecii expuși timp de șase luni la aceste substanțe au prezentat o reducere importantă a capacității de a rămâne gestante și de a duce sarcina la termen.
De curănd au fost observate inclusiv probleme severe în dezvoltarea fetușilor. În studiile ulterioare, cercetătorii au identificat inflamații la nivelul placentei și au observat efecte asupra sistemului reproducător masculin la șoareci, inclusiv scăderea numărului și mobilității spermatozoizilor în unele experimente. Aceste rezultate nu demonstrează însă că aceleași efecte apar la oameni. „Aceasta este întotdeauna marea întrebare atunci când trecem de la studiile pe animale la oameni”, a explicat Terry Hrubec, citată de CNN.
QAC-urile au fost detectate și în organismul uman
O altă sursă de îngrijorare este faptul că acești compuși au fost identificați în probe biologice umane. Studii-pilot au detectat QAC-uri în sânge, lapte matern, urină și materii fecale. Cercetătorii investighează, de asemenea, posibilitatea ca unele dintre aceste substanțe să se acumuleze în organe precum plămânii, rinichii, inima și tractul digestiv. Alte cercetări au analizat efectele QAC-urilor asupra celulelor nervoase și a mielinei, substanța care acoperă fibrele nervoase și facilitează transmiterea semnalelor între neuroni.
Există și studii care indică posibile efecte asupra mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei. Specialiștii avertizează însă că prezența unei substanțe în organism nu înseamnă automat că aceasta provoacă o boală. Industria produselor de curățenie respinge comparația dintre QAC-uri și substanțe precum PFAS și susține că rezultatele studiilor de laborator nu pot fi transferate automat la utilizarea normală a produselor.
De ce expunerea poate fi mai mare decât pare
O problemă importantă este frecvența utilizării. În perioada pandemiei, cantitatea de QAC detectată în praful din locuințe a crescut cu 62% într-un studiu, iar nivelurile detectate în sânge au crescut cu 77% într-un alt studiu realizat într-un singur an. Expunerea poate fi mai ridicată în spațiile în care dezinfectarea se face foarte des. Un cercetător de la Emory University a găsit niveluri de QAC în praful din grădinițe și centre pentru persoane vârstnice de aproximativ trei ori mai mari decât în locuințele obișnuite. Acest lucru îi preocupă în special pe cercetători în cazul copiilor și al persoanelor care lucrează zilnic cu produse dezinfectante.
Nu trebuie dezinfectat totul
Una dintre concluziile importante ale specialiștilor este că curățarea și dezinfectarea nu sunt același lucru. Pentru multe situații cotidiene, apa și săpunul pot fi suficiente pentru îndepărtarea microbilor de pe suprafețe. Dezinfectarea devine mai importantă atunci când există un risc concret de transmitere a unei boli infecțioase.
„Mesajul nostru nu este să încetați să curățați sau să dezinfectați”, a declarat Amina Salamova, cercetătoare în domeniul sănătății mediului. „Mesajul nostru este să înțelegeți când puteți doar să curățați și când este nevoie să dezinfectați.” Experții recomandă, de asemenea, verificarea etichetelor produselor. Termeni precum „antibacterian”, „antimicrobian”, „dezinfectant”, „igienizant” sau „elimină microbii” pot indica prezența unor substanțe antimicrobiene.
Ce produse sunt recomandate de specialiști
Pentru situațiile în care dezinfectarea este necesară, cercetătorii citați de CNN indică produse pe bază de acid citric, peroxid de hidrogen sau alcool etilic drept alternative care pot evita QAC-urile. În acest moment, cercetarea privind efectele pe termen lung ale compușilor cuaternari de amoniu este încă în desfășurare. Îngrijorarea oamenilor de știință nu este că produsele dezinfectante ar fi automat periculoase, ci că expunerea repetată la substanțe foarte răspândite ar putea avea efecte care nu au fost încă suficient înțelese.
