La 3 august 1914, liderii politici ai României au luat una dintre cele mai importante decizii din istoria țării. Ei au hotărât ca România să își declare neutralitatea la începutul Primului Război Mondial, urmând ca, doi ani mai târziu, să intre în conflict de partea Antantei. Hotărârea a fost considerată inacceptabilă de regele Carol I, care susținea respectarea alianței cu Puterile Centrale și a luat în calcul chiar posibilitatea abdicării.
Trupele române la Mărășești FOTO Wikipedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
La începutul verii anului 1914, România se afirmase ca una dintre puterile mijlocii ale Europei și ca un actor influent în sud-estul continentului, mai ales după cel de-al Doilea Război Balcanic (1913) și încheierea Păcii de la București. Atunci, țara noastră jucase rolul de arbitru și mediator între statele beligerante.
Pe plan politic, potrivit alternanței la guvernare încurajate de regele Carol I, liberalii reveniseră la putere. Programul lor prevedea reforme ample pentru modernizarea statului, în special o reformă agrară, considerată necesară după răscoala din 1907, și o reformă electorală.
La 28 iunie 1914, însă, un student sârb, Gavrilo Princip, avea să schimbe cursul istoriei Europei. Înarmat cu un revolver, acesta l-a asasinat la Sarajevo pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei. Orașul era capitala Bosniei, una dintre cele mai recente provincii anexate de Imperiul Austro-Ungar.
Princip era un naționalist sârb și membru al organizației secrete „Mâna Neagră”, care urmărea unificarea tuturor teritoriilor locuite de sârbi și înlăturarea dominației austro-ungare din Balcani. Atentatul de la Sarajevo a declanșat o succesiune de ultimatumuri, alianțe militare și decizii politice care au dus, în doar câteva săptămâni, la izbucnirea Primului Război Mondial, unul dintre cele mai devastatoare conflicte din istoria omenirii.
Pentru România, războiul a întrerupt brusc perioada de dezvoltare și a schimbat agenda politică a țării. Liderii de la București s-au văzut obligați să ia o decizie care urma să influențeze destinul național pentru deceniile următoare. Alegerea între Puterile Centrale și Antanta nu însemna doar opțiunea pentru o alianță militară, ci și definirea viitorului statului român. România se afla la o răscruce istorică.
România și un pact secret pentru a se proteja de ruși
Înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, România era legată printr-un tratat secret, semnat în 1883, de Tripla Alianță, bloc militar din care făceau parte Germania, Austro-Ungaria și Italia.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Tripla Alianță s-a constituit la inițiativa cancelarului german Otto von Bismarck, în contextul afirmării Germaniei ca mare putere după victoria din războiul franco-prusac (1870–1871). Fundamentul acestei alianțe îl reprezenta tratatul secret încheiat în 1879 între Germania și Austro-Ungaria.
Alianța servea interesele ambelor state. Germania își asigura sprijinul Austro-Ungariei în eventualitatea unui război cu Franța, care ar fi putut încerca să-și recupereze teritoriile pierdute și să răzbune înfrângerea din 1871. La rândul său, Austro-Ungaria obținea garanția că nu va rămâne izolată în cazul unui conflict cu Imperiul Rus, principalul său rival în Balcani.
Inițial, Tripla Alianță a avut un caracter strict defensiv. În 1882 i s-a alăturat și Italia, care avea relații tensionate cu Franța după ocuparea Tunisiei de către aceasta în 1881. Pentru Germania, aderarea Italiei consolida obiectivul izolării diplomatice și militare a Franței. În schimb, Austro-Ungaria spera că noua alianță va tempera revendicările teritoriale italiene asupra unor regiuni aflate sub stăpânirea sa, precum Tirolul de Sud și zona Trieste.
Regele Carol I și prințul Friedrich Wilhelm Arhivele Naționale ale României
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Prin aderarea Italiei, în 1882, s-a constituit oficial Tripla Alianță. Potrivit tratatelor, alianța avea un caracter defensiv, fiind îndreptată în principal împotriva unei eventuale agresiuni din partea Rusiei sau a Franței. În același timp, Germania urmărea să izoleze diplomatic Franța și să împiedice formarea unei coaliții ostile.
România s-a apropiat de Tripla Alianță atât din rațiuni de securitate, cât și datorită legăturilor personale ale regelui Carol I cu dinastia germană. Monarhul, de origine prusacă, era înrudit cu împăratul Wilhelm I și considera că viitorul României depinde de sprijinul celei mai puternice națiuni de pe continent.
Din punct de vedere strategic, Bucureștiul avea nevoie de un aliat capabil să descurajeze o eventuală agresiune rusă. Experiența războiului ruso-turc din 1877–1878 arătase cât de fragile puteau fi relațiile cu Imperiul Rus. După încheierea conflictului, Rusia a anexat sudul Basarabiei, încălcând convenția încheiată cu România, iar trupele ruse au întârziat retragerea de pe teritoriul românesc, ceea ce a alimentat neîncrederea autorităților de la București.
Influența regelui Carol I și poziția dominantă a Germaniei după victoria asupra Franței din 1870–1871 au înclinat decisiv balanța în favoarea apropierii de Tripla Alianță.
Existau însă și rezerve importante. Pentru opinia publică și o mare parte a elitei politice românești, apropierea de Austro-Ungaria era dificil de acceptat, deoarece milioane de români trăiau sub administrația habsburgică, în special în Transilvania, iar aspirațiile naționale intrau în conflict cu interesele Vienei. În același timp, elita intelectuală și politică românească era puternic influențată de cultura franceză, iar simpatia pentru Franța era mult mai răspândită decât orientarea pro-germană.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Otto von Bismarck FOTO Wikipedia
Cu toate acestea, interesele strategice ale României au prevalat, iar în octombrie 1883 a fost semnat un tratat secret de alianță cu Tripla Alianță. Tratatul avea caracter defensiv și oferea României principalul avantaj urmărit de conducerea de la București: garanții de securitate în cazul unei agresiuni din partea Imperiului Rus.
„Relațiile cu Rusia sunt o problemă anevoioasă a politicii noastre externe. Nu urmărim să provocăm Rusia. Voim chiar să facem tot ce stă în putința noastră pentru a evita un război cu ea. Dar, față de primejdia ce ne amenință din partea puternicei Rusii, avem nevoie de sprijinul Puterilor Centrale (…) Deoarece primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută ocrotire și siguranță în Tripla Alianță”, îi declara regele Carol I ministrului Germaniei la București, von Bülow, în 1888.
În tabăra opusă începea, în aceeași perioadă, formarea celui de-al doilea mare bloc politico-militar al Europei. Procesul a debutat odată cu alianța franco-rusă din 1891–1894, fiind completat de înțelegerea anglo-franceză din 1904 și de convenția anglo-rusă din 1907. Astfel a luat naștere Antanta, cunoscută și sub numele de Tripla Înțelegere, formată din Franța, Rusia și Marea Britanie.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Să stăm liniștiți la o parte, să ne vedem de nevoile și de necazurile noastre”
După atentatul de la Sarajevo și deteriorarea rapidă a situației internaționale, mai ales în urma ultimatumului adresat Serbiei de Austro-Ungaria, România a început să fie curtată intens de aliații săi din Tripla Alianță, în special de Austro-Ungaria și Germania.
„Vechea ta prietenie și legăturile noastre amicale sunt, pentru mine, tot atâtea garanții că tu vei avea o înțelegere sinceră a hotărârii pe care am luat-o în acest caz”, îi scria împăratul Franz Iosif regelui Carol I, încercând să obțină sprijinul României.
La rândul său, împăratul Wilhelm al II-lea îi amintea suveranului român de obligațiile asumate prin alianță: „Gândurile mele se îndreaptă către tine, care ai ridicat astfel un zăgaz în fața valului slav. Eu am încredere că, în calitate de rege și Hohenzollern, vei rămâne credincios prietenilor tăi și că tu te vei conforma fără rezerve obligațiilor tale de aliat.”
Acțiunile teroriste ale Rusiei Sovietice pentru distrugerea României Mari. Planurile malefice ale comuniștilor îndreptate împotriva românilor
La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, iar mecanismul alianțelor europene s-a pus în mișcare. În doar câteva zile, marile puteri au intrat, una după alta, în conflict, transformând criza balcanică într-un război continental.
În aceste condiții, România trebuia să decidă rapid dacă își respectă tratatul cu Tripla Alianță sau dacă își declară neutralitatea. Din perspectiva Berlinului și a Vienei, sprijinul României însemna inclusiv deschiderea unui front împotriva Imperiului Rus, printr-o ofensivă la granița de est.
Alexandru Marghiloman FOTO Colecția „Fotografii”, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”)
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
„Cerem mobilizarea imediată a armatei române și angajarea ei în lupta împotriva Rusiei”, îi scria regelui Carol I cancelarul Germaniei, Theobald von Bethmann Hollweg.
În acest context, la 3 august 1914, regele Carol I a convocat la Sinaia Consiliul de Coroană. La reuniune au participat membrii Guvernului, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, principele moștenitor Ferdinand și liderii principalelor partide politice.
Suveranul le-a cerut miniștrilor și liderilor politici ca România să intre în război de partea Germaniei și Austro-Ungariei. Cu alte cuvinte, să își respecte obligațiile asumate prin tratatul secret din 1883 și să participe la operațiunile militare împotriva Rusiei.
„Războiul s-a declarat. În fața acestei situații periculoase simt nevoia să mă consult cu bărbații de stat ai țării mele, care m-au susținut cu sfaturile lor binevenite în cursul domniei mele, pentru a cunoaște părerea lor în aceste momente grele (…) După matură chibzuință, convingerea mea adâncă este că datoria României este să execute tratatele ce o leagă de Tripla Alianță. Este o datorie de onoare pentru orice țară să își respecte cuvântul dat (…) Această alianță ne-a asigurat, în ultimele decenii, foloase netăgăduite. A o părăsi astăzi ar însemna să pierdem beneficiile a 30 de ani de muncă și roadele lor”, susținea regele Carol I în fața Consiliului de Coroană.
Carol I al României FOTO wikipedia
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Dorința regelui, susținută de P.P. Carp, unul dintre cei mai cunoscuți germanofili ai vremii, s-a lovit însă de opoziția majorității participanților la Consiliul de Coroană. Cei mai mulți oameni politici au considerat că România trebuie să își păstreze neutralitatea, cel puțin în prima fază a conflictului.
„Să stăm liniștiți la o parte, să ne vedem de nevoile și de necazurile noastre și să ne căznim să păstrăm ceea ce cu atâta trudă am agonisit”, preciza Theodor Rosetti.
În plus, așa cum remarca Alexandru Marghiloman, România nu încălca tratatul cu Tripla Alianță. Acesta avea un caracter exclusiv defensiv, ceea ce însemna că obligațiile României se activau doar dacă unul dintre aliații săi era atacat. În vara anului 1914, însă, Austro-Ungaria fusese cea care declarase război Serbiei.
„Întrucât aliații noștri nu au fost atacați, ci, dimpotrivă, ei au atacat cei dintâi, nu consider că este casus foederis. Majestatea Voastră nu este legată. Juridicește, nimeni nu este în drept să ne facă vreo imputare”, susținea Marghiloman.
Regele Carol I a continuat să critice opțiunea neutralității.
„Este o soluție rea, care va face ca România să piardă înalta situație pe care a câștigat-o”, preciza regele.
În cele din urmă, însă, suveranul a fost nevoit să accepte punctul de vedere al majorității.
„Constat că reprezentanții țării aproape în unanimitate au cerut neutralitatea României. Ca rege constituțional mă supun votului dumneavoastră. Mi-e frică însă că prestigiul țării va ieși micșorat din ședința de azi și mă tem că ați luat o hotărâre de care România se va căi în viitor”, adăuga Carol I.
Consiliul de Coroană s-a încheiat în aceeași seară cu decizia ca România să își declare neutralitatea în Primul Război Mondial.
„Decât să ne avântăm într-un război contra simțământului public, mai bine să rămânem neutri”, argumenta Theodor Rosetti.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Motivele pentru care România a ales neutralitatea
Așa cum remarcau numeroși oameni politici și militari ai vremii, armata română avea nevoie de un amplu proces de modernizare și retehnologizare înainte de a putea participa la Marele Război. Acesta a fost, de altfel, unul dintre argumentele importante în favoarea păstrării neutralității. În 1914, armata română era încă departe de nivelul de dotare și pregătire al armatelor Marilor Puteri.
Cine a fost de vină pentru moartea a cel puțin jumătate de milion de români. Deciziile inconștiente și criminale în Marele Război
„În 1916, cele 7.800 de plutoane aduse în prima linie aveau doar 6.700 de comandanți (locotenenți), 75% fiind rezerviști (majoritatea absolvenți de liceu, funcționari, profesori, învățători, farmaciști sau negustori), iar din cele 1.700 de companii constituite, numai 820 aveau comandanți (căpitani), 30% fiind rezerviști, complet neinstruiți în ducerea luptei în războiul în care erau angajați. Ofițerii erau slab instruiți, nu erau deloc familiarizați cu noile realități ale câmpului de luptă, nu aveau deprinderi de comandă, nu știau cum să se facă ascultați și urmați în luptă. Unii, sub masca severității, au abuzat de dreptul de comandă, bătând soldații și aplicând pedeapsa execuției sau cerând judecarea unor ofițeri din subordine sub pretextul neexecutării unor ordine. Alții, fricoși și lași, s-au închis în cantonamente, securizându-se pe ei înșiși, cu gardă, departe de trupă. La unele companii și batalioane, ei au rămas mult în spatele frontului cu câte o rezervă, neavând nicio legătură cu evoluția acțiunilor militare”, preciza Florin Șperlea în „Armata română în preajma Primului Război Mondial”, pentru Agenția Media a Armatei.
Pe lângă nivelul insuficient de pregătire al unei părți însemnate a corpului de ofițeri și subofițeri, armata română suferea și din cauza unei dotări precare. Lipsurile în materie de armament, muniție și echipamente aveau să se dovedească una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sale în primii ani ai războiului.
Armata română în 1916 FOTO Gogu Negulesco, Rumania’s sacrifice, New York Century Co, 1918)
„Din totalul efectivului mobilizat, 833.601 oameni (peste 80% din trupe erau de infanterie), abia jumătate aveau o pușcă, două treimi din acestea fiind Mannlicher, model 1893, calibru 6,5 mm, relativ moderne, în vreme ce peste 70.000 de puști erau Henry-Martini, cu repetiție, folosite în Războiul de Independență! O mitralieră (Maxim fiind cea mai răspândită) revenea unui batalion, în vreme ce inamicul avea șase mitraliere la o companie”, adăuga Florin Șperlea, în același material.
În același timp, România nu putea intra în război de partea Austro-Ungariei fără a ignora aspirațiile românilor din Transilvania și Bucovina, care urmăreau obținerea drepturilor naționale și unirea cu Regatul României.
Perioada de neutralitate a fost folosită și pentru negocieri diplomatice intense. Liderii politici de la București au purtat tratative secrete atât cu Antanta, cât și cu Puterile Centrale, încercând să obțină cele mai avantajoase garanții pentru interesele naționale, în special recunoașterea drepturilor României asupra teritoriilor locuite de români.
Decizia Consiliului de Coroană l-a afectat profund pe Carol I. Dezamăgit că majoritatea oamenilor politici au respins punctul său de vedere, regele a luat în calcul abdicarea. Istoricii au arătat că tensiunile din acea perioadă i-au agravat starea de sănătate, iar la 10 octombrie 1914, la puțin peste două luni de la Consiliul de Coroană, Carol I a murit.
Doi ani mai târziu, în august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei, după ce aceasta a acceptat, prin tratatul încheiat cu Bucureștiul, susținerea unirii cu Transilvania, Banatul și Bucovina, în cazul unei victorii.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{“data”:{“custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(“https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-01T12:07:10.283Z”,”page”:{“created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/magazin/decizia-care-a-schimbat-destinul-romaniei-de-ce-a-2546714.html”,”pathArray”:[“”,”stil-de-viata”,”magazin”,”decizia-care-a-schimbat-destinul-romaniei-de-ce-a-2546714.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/decizia-care-a-schimbat-destinul-romaniei-de-ce-a-2546714.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{“MISC”:{“logo”:{“width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[“noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{“lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{“is_mobile”:false}}
