Curtea Constituțională a României (CCR) are pe agenda ședinței de joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul disputei privind plata restanțelor salariale ale magistraților.
Premierul Bolojan a anunțat la începutul lunii iulie că a sesizat CCR, argumentând că puterea judecătorească nu are legitimitatea și nici competența tehnică de a decide modul în care sunt distribuiți banii publici dintr-un buget general consolidat.
Potrivit șefului Guvernului, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a declarat Ilie Bolojan.
Suma disputată și termenele stabilite
Conflictul are la bază o acțiune a ÎCCJ la Curtea de Apel București, prin care instanța supremă cere obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese, plus penalități aferente.
Curtea de Apel București a emis această hotărâre la începutul lunii mai. Guvernul a contestat decizia, termenul stabilit de instanță fiind 9 iulie.
Instanța a fixat penalități de 1% pe zi din suma datorată, echivalentul a 48 de milioane de lei pe zi (aproximativ 9 milioane de euro).
Sumele nu includ eventuale amenzi suplimentare stabilite pentru Ministerul Finanțelor și Guvern.
„Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai… Deci e o sumă enormă, în afara amenzilor și altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern”, a explicat premierul.
Originea disputei
La sfârșitul lunii martie, ÎCCJ a anunțat că a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, pentru refuzul de a asigura fondurile necesare plății drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite. Instanța supremă a precizat că, în cazul în care plângerea prealabilă nu va fi soluționată favorabil, va putea sesiza instanța de contencios administrativ.
Decizia CCR din ședința de joi este așteptată să clarifice raportul de competențe între puterea executivă și cea judecătorească în privința gestionării fondurilor publice destinate sistemului de justiție.
