Răsturnare de situație în dosarul „Dumbrava”! Reprezentanții SCJU Constanța admit oficial că au trimis 15 pacienți, în ultimii doi ani, direct în adăposturile fondate de Viorel Pașca. Dezvăluirea vine în contextul în care Pașca și întreaga sa familie sunt cercetați penal de DIICOT sub acuzații extrem de grave de trafic de persoane și exploatare a persoanelor vulnerabile.
Scandalul azilelor clandestine din județul Bihor, coordonate de Viorel Pașca sub paravanul unei asociații umanitare, scoate la iveală ramificații adânci în sistemul de sănătate publică din România. Conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța a reacționat oficial printr-un comunicat de presă, confirmând că, în perioada recentă, instituția a trimis 15 pacienți vulnerabili către centrele Asociației Dumbrava.
Reprezentanții spitalului au detaliat traseul administrativ al acestor cazuri, precizând că solicitările au fost împărțite între secțiile principale: începând cu anul 2024, structura centrală a spitalului a formulat nouă cereri de preluare, în timp ce Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) – SMURD a transmis alte șase solicitări de găzduire către asociația din Bihor.
Justificarea spitalului: Transferurile s-au făcut doar după stabilizarea pacienților
În încercarea de a clarifica circumstanțele în care persoanele au ajuns în grija rețelei investigate acum de DIICOT, conducerea SCJU Constanța subliniază că toți pacienții au primit îngrijiri medicale complete pe perioada internării. Multe dintre aceste cazuri au presupus spitalizări de lungă durată în UPU sau pe secții, unde bolnavii au beneficiat de investigații și tratamente adecvate patologiilor lor.
Conform conducerii spitalului, decizia de a căuta soluții de cazare externe a fost luată exclusiv după ce starea de sănătate a pacienților s-a stabilizat. Reprezentanții unității medicale insistă pe faptul că persoanele respective nu mai reprezentau urgențe medicale sau cazuri acute care să justifice blocarea unui pat de spital, motiv pentru care s-a inițiat procedura de externare în siguranță.
Blocajul din sistemul de stat a trimis bolnavii în brațele rețelei private
Înainte de a apela la organizația condusă de Viorel Pașca, asistenții sociali din cadrul spitalului din Constanța au încercat să urmeze procedurile legale standard. Aceștia au contactat familiile sau reprezentanții legali ai pacienților, acolo unde aceștia existau, și au sesizat instituțiile publice locale de asistență socială, inclusiv DGASPC-urile din țară, pentru a găsi un loc în centrele de stat.
Răspunsurile primite din partea autorităților au fost însă negative, invocându-se lipsa cronică de locuri disponibile sau imposibilitatea de a prelua cazurile în regim de urgență. În acest context de blocaj instituțional, spitalul a apelat la furnizori neguvernamentali care ofereau servicii sociale gratuite. Oficialii SCJU Constanța afirmă că demersul s-a făcut la cererea și cu acordul expres al pacienților, scopul fiind strict asigurarea unei cazări post-spitalicești. Interesant este că trei dintre cei 15 pacienți trimiși în Bihor s-au întors ulterior la UPU Constanța pentru noi îngrijiri, dar la a doua externare nu au mai solicitat sprijin social.
Profilul unei rețele de exploatare: Peste 1.000 de decese sub paravan umanitar
Realitatea din spatele Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă), investigată acum de procurorii antimafia, contrazice flagrant imaginea de organizație caritabilă. Procurorii DIICOT au stabilit că Viorel Pașca, alături de soția sa și cei trei fii, a pus bazele unui grup infracțional organizat încă din anul 2020. Rețeaua specula exact neputința spitalelor și a direcțiilor de asistență socială din țară, care, din lipsă de spațiu, acceptau bucuroase să transfere bolnavii cronici sau bătrânii fără adăpost în locațiile din Bihor.
Odată ajunși în satele Dumbrava, Tinca, Incești sau Bicăcel, beneficiarii intrau într-un regim de izolare totală. Anchetatorii au descoperit că victimelor li se confiscau actele de identitate, telefoanele și cardurile bancare. Miza principală a rețelei era una pur financiară: încasarea sistematică a pensiilor de boală, de bătrânețe sau a indemnizațiilor de handicap ale celor cazați, sume la care se adăugau donații masive strânse prin campanii emoționante pe rețelele sociale.
Amploarea fenomenului este una cutremurătoare. În urma perchezițiilor, autoritățile au identificat 409 persoane sechestrate în 18 imobile improvizate. Datele istorice ale activității lui Pașca arată că, din 2006 și până în prezent, prin aceste locații au trecut peste 3.300 de suflete. Dintre acestea, aproximativ 1.020 de persoane au decedat în condiții suspecte și au fost îngropate în cimitirul local. În ciuda gravității acuzațiilor de trafic de persoane și exploatare a vulnerabilității, Viorel Pașca și complicii săi din familie sunt cercetați, în acest moment, sub măsura controlului judiciar.
