Carmen Zaboloteanu este medic specialist neonatolog iar prin mâinile ei trec mii de copii nou-născuți. În fiecare zi luptă pentru viața fiecărui copil aduse pe lume și ne dezvăluie o parte din secretele acestei meserii dar și realități crunte din România secolului XXI.
Medicul neonatolog Carmen Zaboloteanu FOTO Carmen Zaboloteanu
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Neonatologia este o specialitatea medicală distinctă care a apărut destul de recent comparativ cu alte specialități, dar care are o importanță vitală în lumea modernă. Și datorită neonatologiei, speranța de viață a nou-născuților la nivel global a crescut enorm. Practic, s-a dublat, în ultimul secol. În primul rând, neonatologia face diferența între viață și moarte în cazuri foarte delicate, în special legate de copiii născuți prematur. Datorită progreselor din neonatologie, astăzi pot supraviețui copii născuți chiar și la 24–25 de săptămâni de sarcină, ceea ce era imposibil în trecut.
Propriu-zis neonatologul, se ocupă de nou-născuți în primele 28 de zile de viață, mai ales de
cei vulnerabili adică, născuți înainte de termen, nou-născuți cu greutate mică, copii cu probleme respiratorii, malformații congenitale, infecții sau complicații
la naștere. Este specialistul care luptă efectiv pentru fiecare minut de viață al copilului, luând decizii și acționând de cele mai multe vital pentru șansele acestuia de supraviețuire.
Un astfel de specialist este Carmen Zaboloteanu, șeful secției de Neonatologie a Maternității din Botoșani.
Unul dintre cei mai buni specialiști neonatologi din zona Moldovei, Carmen Zaboloteanu a venit la Botoșani acum 13 ani și după o noapte de gardă horror, a decis să rămână totuși la Maternitatea din nordul extrem al Moldovei. Printre altele a ventilat manual, cu ajutorul unui „balon”, timp de 12 ore, aproape fără oprire, un copil prematur până când a fost transferat, în siguranță, la Iași. De atunci prin mâinile sale au trecut mii de nou-născuți și a luptat pentru viața fiecăruia. Carmen Zaboloteanu ne-a împărtășit o serie de metode prin care mamele pot crește șansele de naștere a unui copil, sănătos, și la termen, sau ale cărui probleme pot fi depistate la timp.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Știința fără de care 10% dintre oameni nu ar mai fi existat
Adevărul: Cât de importantă este neonatologia în lumea contemporană și cum ar arăta lumea fără ea (la nivelul șanselor de supraviețuire ale copilului)?
Carmen Zaboloteanu:
Neonatologia este medicina împărțită în două lumi. Este medicina copilului sănătos, în care rolul medicului este doar să constate că totul este bine și să participe la bucuria părinților, cu baloane, zâmbete și poze.
Și este medicina nou-născutului bolnav, cu patologie, a prematurului mic, în care lumea pare să se prăbușească.
Cum ar arăta lumea fără progresul neonatologiei? Cred că 10% din bebeluși și, ulterior, oameni maturi ar dispărea pur și simplu, pentru că nu ar exista nimic la naștere care să le salveze viața.
Care sunt cele mai mari provocări în domeniul neonatologiei?
Cu fiecare copil pe care îl pierzi, cu fiecare mamă care plânge sau pleacă din spital cu brațele goale, îți dorești să nu se mai întâmple niciodată așa.
Cele mai mari provocări din neonatologie sunt supraviețuirea fără sechele a prematurilor extremi și diagnosticarea și tratarea cât mai precoce a patologiilor neonatale.
Provocarea este să vezi externat din spital perfect sănătos, după 60–90 de zile de spitalizare.
Cât de greu se formează un specialist în neonatologie și ce calități sunt necesare? De ce ați ales dumneavoastră neonatologia?
Cam 11 ani de studiu continuu, socotind facultatea și cei 5 ani de rezidențiat, sunt necesari pentru a fi declarat medic specialist. Dar, deoarece neonatologia este într-o continuă schimbare și modernizare, este imperios necesară continuarea educației medicale prin cursuri și congrese.
De exemplu, ecografia pulmonară la patul pacientului nici nu era discutată când mă pregăteam în rezidențiat. Acum este foarte importantă pentru diagnostic și urmărire.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
A trebuit să ne întoarcem la cursuri și să ne perfecționăm.
Eu am ales neonatologia pentru că am considerat că mi se potrivește. Mi-a fost greu să aleg în momentul respectiv, pentru că mi se păreau că toate ramurile medicinei sunt frumoase. Îmi doream să fiu și cardiolog, și chirurg, și urgentist, dar, gândind la rece, partea cu nou-născuții mi s-a părut că se potrivește cel mai mult, ca și contact cu miracolul vieții, cu bebelușii, dar și ca posibilități terapeutice.
„Încă sunt surprinsă de miracolul nașterii”
Cât de dificile sunt primele ore de viață? Cum pot face diferența pe termen lung, chiar în viața de adult?
Se spune că prima respirație este cel mai greu lucru pe care îl facem în viață, pentru că, practic, primele secunde schimbă tot. Este necesară o presiune imensă pentru ca plămânii plini de apă în viața intrauterină, în câteva secunde, să forțeze retragerea apei, să se umple cu aer și să înceapă să funcționeze la capacitate maximă, oferind oxigen întregului organism. Este o presiune de peste 40 de milimetri pe coloană de mercur. Ar distruge plămânii unui adult. Ar cauza un pneumotorax. Este o presiune imensă. Ei bine, această presiune înseamnă viața, pentru un nou născut. Prima respirație. Când copilul nu este pregătit, fie prematur, fie are alte probleme, nu se întâmplă această expulzare a lichidului. Plămânii nu elimină, nu încep să lucreze. Aceasta este prima problemă la un copil prematur. În momentul în care nu se elimină acel lichid, încearcă ei singuri. Încep să-și crească presiunea în plămâni, încearcă să respire într-un anumit fel. Are un anumit geamăt, cum spunem noi, vedem cum copilul respectiv încearcă să respire mai rapid, pare că-l doare ceva. Încearcă să-și crească presiunea în plămâni încercând să respire cum ar trebui. Este ceva excepțional. Atât de minunat este corpul uman. Prima oră, primele minute fac diferența pentru o viață întreagă. Câteva minute fără oxigen, o reanimare întârziată și întreg destinul se poate schimba.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Viața este un miracol chiar și pentru un medic? Cât este miracol și cât știință? Există lucruri pe care nu le înțelegem încă sau le înțelegem doar parțial?
Deși am participat la mii de nașteri, deși înțeleg tot conceptul științific al nașterii și al vieții, încă sunt surprinsă de miracolul nașterii. Într-o secundă, viața apare și sala de naștere se umple de voci, de plâns puternic și nou.
Există multe situații care ne fac să rămânem muți, care sunt inexplicabile: copii cu o voință și un dor de viață care contrazic statisticile și medicina, adaptabilitatea omului și supraviețuirea în condiții în care știința spune că nu ar exista viață. Și totuși, acel copil se adaptează, învinge și ne dă o lecție importantă nouă, adulților.
„Investigațiile sunt vitale pentru nașterea unui copil sănătos”
Cât de importantă este pregătirea mamei pe timpul sarcinii pentru sănătatea copilului după naștere? Ce ar trebui să facă și ce nu ar trebui să facă?
Pregătirea mamei în timpul sarcinii face parte din procesul de a obține un bebeluș sănătos.
Toate investigațiile din timpul sarcinii sunt parte importantă și uneori vitală în formarea bebelușului.
Dacă luăm un lucru banal, pe care gravida ar trebui să îl facă, acesta este determinarea grupului de sânge și a Rh-ului. Încă mai sunt femei care nasc și nu cunosc acest aspect și ne confruntăm cu patologii grave, precum incompatibilitatea de Rh, când copilul necesită exsanguinotransfuzie și spitalizare continuă, deși preventiv toate ar putea fi stopate printr-o bună informare și o simplă injecție administrată lăuzei la timpul potrivit.
Viitoarea gravidă ar trebui să ia în considerare vizita la medic încă înainte de concepție. Un stil de viață sănătos, atât al viitoarei mame, cât și al viitorului tată, reprezintă temelia unui copil sănătos.
Investigațiile prenatale, vitaminele, echilibrul psihic și emoțional, alimentația sănătoasă sunt obligatorii pentru un bebeluș sănătos.
Multe gravide nu conștientizează riscul unei infecții în timpul sarcinii, afectarea bebelușului din lucruri banale, precum fructe și legume nespălate. Încă mai vedem cazuri de toxoplasmoză congenitală, riscurile consumului de carne, pește sau ouă insuficient preparate.
Fundația Vodafone investește încă 1.750.000 de lei în dotarea unităților de neonatologie din România
Cât de importante sunt investigațiile din timpul sarcinii pentru prevenirea malformațiilor congenitale? Cât de des apar acestea și care ar fi cauzele?
Deși încă la noi se mai păstrează ideea că mama sau bunica a născut 8–10 copii și nu a fost niciodată la medic, iar atunci apare întrebarea „de ce să merg eu?”, investigațiile sunt vitale pentru nașterea unui copil sănătos. Auzim de multe ori ideea „de ce să fac investigații, ce mă ajută să știu, oricum se naște”. Investigațiile prenatale, de multe ori, salvează vieți. Se poate interveni antenatal. De exemplu, am avut un bebeluș cu o incompatibilitate severă de Rh, la care antenatal s-a intervenit cu două transfuzii de sânge intrauterine și ulterior, la naștere, am fost pregătiți din prima secundă cu reanimare și exsanguinotransfuzie. Acum acel bebeluș este un copil sănătos. Dacă mama nu ar fi făcut investigații în timpul sarcinii, copilul ar fi dispărut din viața intrauterină, o altă sarcină pierdută.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Malformațiile congenitale cardiace comportă provocări deosebite? Ce presupune acest lucru și care sunt șansele de supraviețuire?
Malformațiile congenitale reprezintă o gamă largă de patologii cu punct de plecare din viața intrauterină. Un procent ridicat de nașteri prezintă malformații congenitale fără semne prealabile și, de multe ori, reprezintă un șoc pentru familie, deoarece investigarea insuficientă a sarcinii determină nedepistarea la timp. Unele malformații sunt o piatră de încercare pentru echipa medicală, pentru că declanșează o luptă contra cronometru pentru diagnosticul precoce, stabilirea conduitei terapeutice și evoluția viitoare. Unele necesită intervenție chirurgicală rapidă, altele un anumit tratament specific și, din păcate, unele nu au încă tratament în momentul actual. Multe persoane cred că malformațiile congenitale sunt strict apanajul geneticii și că, dacă nimeni nu are probleme în familie, sigur nu va avea nici copilul. Din păcate, chiar și malformațiile genetice pot avea cauze variate, cum ar fi o infecție maternă în timpul sarcinii, toxice, alcool, fumat, droguri, radiații, medicamente sau unele afecțiuni materne, precum diabetul și hipertensiunea.
Cauzele nașterilor premature și efectele pe termen lung
România are una dintre cele mai mari rate de nașteri premature din Uniunea Europeană, cu aproximativ 10% din totalul nașterilor având loc înainte de termen. Această situație plasează țara în topul negativ al mortalității infantile în Uniunea Europeană, cu o rată de 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, mult peste media continentală. Ce s-ar putea face pentru a reduce fenomenul?
Aproximativ 9,5–10% este procentul de nașteri premature la nivelul județului Botoșani. Cauzele nașterilor premature sunt extrem de multe: de la vârsta mamei, prea tânără sau prea înaintată, statusul socio-economic al mamei, paritatea, până la o multitudine de boli materne care determină nașterea prematură, cum ar fi trombofilia, hipertensiunea arterială, sindromul HELLP, infecțiile materne, diabetul, factori ce țin de placentă sau uter. Unele patologii ale fătului pot determina nașterea prematură. Și, de multe ori, complet idiopatic, fără o cauză aparentă, nașterea prematură se întâmplă. Cel mai important este ca bebelușul să se nască într-un centru pregătit să îngrijească un nou-născut prematur, atât ca dotări, cât și ca echipă medicală.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Cum influențează prematuritatea evoluția unui copil? Are efecte și la vârsta adultă? Ce ar trebui să ia o mamă în considerare?
În funcție de vârsta sarcinii la care se produce nașterea, prematuritatea influențează gradul de dezvoltare motorie, psihică și neurologică pentru toată viața. Îngrijirile acordate unui prematur continuă mult după naștere, uneori și după programul de doi ani de follow-up. Intervenția din timp și tratarea corectă opresc multe dintre complicațiile prematurității. O familie a unui copil prematur trebuie să urmărească pe termen lung și să preîntâmpine complicațiile prematurității: hematologice, pulmonare, neurologice, oftalmologice. Dacă luăm în considerare retinopatia de prematuritate, una dintre principalele cauze de cecitate la adult, controalele regulate și intervenția la timp opresc evoluția bolii. Unii părinți amână, pentru că retinopatia prematurității nu doare, nu se vede, doar lovește.
Dr. Cornelia Preda, șef Secție Neonatologie, Spitalul Clinic SANADOR: „Bebelușii au stat nouă luni în burtă, nu sunt pregătiți să fie lăsați singuri într-un pătuț“
România secolului XXI: copii născuți cu sevraj etanolic
Consumul de alcool în rândul mamelor reprezintă o problemă? Cum afectează fătul, care sunt posibilele complicații? Există un fenomen la noi în țară sau în județ, în acest sens? Au fost cazuri grave?
Din păcate, încă mai sunt cazuri de copii care se nasc cu afectare multiorganică, sindrom alcoolic fetal, la bebelușii ai căror mame consumă alcool în timpul sarcinii.
Cel mai grav este că urmările se văd pe termen lung, afectând dezvoltarea neurologică a copilului, aceștia dezvoltând întârziere în dezvoltare, cu retard psihic.
Unii copii, în cazuri grave, prezintă adevărate sindroame de sevraj la naștere, ca urmare a stopării contactului cu adicția mamei. Mai grav este că, de multe ori, consumul de alcool în timpul sarcinii crește riscul de naștere prematură și complicațiile acesteia.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Neonatologia, o ramură medicală recentă
Termenul „neonatologie” a fost introdus în 1960 de către pediatrul american Alexander Schaffer, iar de atunci a început să fie recunoscută oficial ca subspecialitate a pediatriei. Ulterior, după anii 70 s-a dezvoltat rapid ca domeniu medical modern, în paralel și cu dezvoltarea tehnologică în domeniul medical, cu apariția și dezvoltarea incubatoarelor tot mai performante dar și a echipamentelor specifice de îngrijire a bebelușilor. În România, după 1990, se produce un salt major în neonatologie prin dotarea cu echipamente moderne a spitalelor. Abia după anul 2000, în țara noastră neonatologia devine o specialitate bine definită cu centre regionale de nivel înalt, medici specializați exclusiv în neonatologie.
