Listarea companiilor de stat la bursă a declanșat un război politic de proporții. Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul pentru reformă Oana Gheorghiu s-au aflat în ultimele zile sub un tir de atacuri din partea social-democraților. PSD se opune categoric listării la bursă a companiilor de stat și îl acuză pe Bolojan că vrea să privatizeze companiile profitabile. Specialiștii contactați de Cotidianul sunt de părere că la mijloc ar fi vorba despre declarații politice, manipulatoare sau o simplă lipsă de cunoaștere a pieței de capital.
Celebra retorică „nu ne vindem țara”, de la începutul anilor 90, s-a reîntors în prim-planul politicii românești odată cu ideea Guvernului de a lista la Bursa de Valori București companii de stat precum CEC Bank, Aeroporturi București, Salrom, Romarm, Portul Constanța sau Poșta Română. În plus, există analize care arată că statul ar putea face rost de sume uriașe de bani, între 5 și 10 miliarde de lei, dacă vinde între 5 și 10% din companiile Hidroelectrica și Romgaz.
„PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile”, a spus Sorin Grindeanu.
Ce înseamnă privatizarea vs. listarea companiilor de stat la bursă
În realitate, însă, vorbim despre vânzarea unor procente minoritare din companiile de stat, în așa fel încât statul român să rămână în continuare acționarul majoritar și cel care controlează aceste companii prin intermediul ministerelor.
Din păcate, această retorică cu „nu ne vindem țara” a dus la prăbușirea în anii 90 a marilor grupuri industriale, iar ulterior la privatizarea lor pe bani foarte puțini. Specialiștii mereu dau exemplul Poloniei, care după căderea comunismului a transformat rapid întreprinderile de stat în societăți comerciale și pe multe dintre ele le-a listat la bursă, atrăgând astfel investiții pentru modernizarea lor. Polonezii nu au privatizat tot peste noapte, iar cea mai mare companie de stat poloneză, PKN Orlen, valorează astăzi peste 40 de miliarde de dolari.
Privatizare este ceea ce a făcut guvernul Năstase în perioada 2000 – 2004, atunci când statul român a pierdut controlul cedând pachetul majoritar de acțiuni al rafinăriilor Petromidia și RAFO Onești, al ALRO Slatina, Romtelecom, Combinatul Siderurgic Sidex Galați și Petrom. Social-democrații sunt familiari și cu listarea la bursă a companiilor de stat strategice, lucru pe care îl resping astăzi. Electrica, Nuclearelectrica și Romgaz au fost listate la bursă când premier era Victor Ponta. Hidroelectrica, perla energiei românești, a fost listată la bursă în timpul mandatului de premier al lui Marcel Ciolacu.
„Este foarte clar că acest tip de retorică sună bine pentru o anumită parte a electoratului, însă cred că oamenii nu-și dau seama că politicienii care vin cu un astfel de discurs vor de fapt să protejeze niște posturi călduțe, bine plătite din banii noștri, la aceste companii”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Christian Năsulea.
Politicienii nu au avut o grijă atât de mare pentru companiile de stat strategice din domeniul energiei atunci când trebuiau să înlocuiască numirile politice din consiliile de administrație. Aveam un jalon din PNRR de îndeplinit pe tema aceasta și am pierdut 300 de milioane de euro pentru că legea a fost în favoarea angajaților numiți politic în CA-uri. Vom pierde alți bani din PNRR pentru că nu am fost în stare să listăm mai multe companii de stat la bursă.
Care sunt cele mai valoroase companii de stat ale României
Companiile de stat și-au câștigat cu adevărat valoarea odată ce au fost reformate și ulterior listate la bursă. Hidroelectrica a ajuns la o capitalizare de piață de 71 de miliarde de lei, în condițiile în care în 2012 a intrat în insolvență cu pierderi de 500 de milioane de lei din cauza contractelor cu privați care căpușau compania de stat. De când s-a listat la bursă, valoarea companiei a crescut cu 30%, iar românii care au cumpărat acțiuni în 2024 se pot bucura astăzi de un randament bun al investiției plus dividende. Romgaz a ajuns la o valoare de 49 de miliarde de lei, Nuclearelectrica la 22 de miliarde, Transgaz la 17 miliarde, Electrica la 10 miliarde.
Pe lângă interesul de a păstra locuri bine plătite în consiliile de administrație ale acestor companii, politicienii vor ca tot profitul lor să fie aruncat în bugetul de stat. Guvernul se așteaptă să atragă 8,3 miliarde de lei sub formă de dividende de la companiile de stat anul acesta, conform legii bugetului. Mai precis, 90% din profit va ajunge la stat, la buget, și nu va fi folosit pentru investiții.
„Începând din anul 2017, statul a cerut în mod sistematic ca 90% din profitul companiilor la care este acționar majoritar să meargă către dividende, în unele cazuri solicitând bani și din rezerve”, scriu jurnaliștii de la Bursa.ro.
În spatele acestei decizii se află un „joc cu sumă zero”, deoarece vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că tot profitul companiilor de stat este redistribuit, de fapt, sub forma de subvenții pentru companiile de stat neprofitabile, precum CFR, TAROM și METROREX.
Populism sau necunoaștere
Valentin Ștefan, directorul Poștei Române cu o experiență vastă în domeniul financiar, este de părere că politicienii care spun că listarea la bursă înseamnă privatizare au o problemă gravă de cunoaștere.
„Din păcate, mult prea des, acești oameni își dau cu părerea despre lucruri pe care nu le înțeleg și nu le știu. Puțină lume din cercul decidenților înțelege ce înseamnă o listare la bursă”, a declarat directorul Poștei Române pentru Cotidianul.
Poșta Română se află printre companiile de stat profitabile care ar putea fi listate, în viitor, la bursă. Compania a ieșit chiar zilele acestea cu un comunicat de presă și a salutat intenția Guvernului.
„Din experiența mea profesională, o listare la bursă înseamnă numai lucruri pozitive pentru o companie serioasă. Listare la bursă înseamnă transparență și stabilitate, acces la unele resurse pe care altfel nu le ai. Asta nu înseamnă că controlul statului român nu poate fi utilizat cum este și acum. Ne uităm la cele mai bune și performante companii din lume, toate sunt listate. Nu văd de unde ar veni această frică a listării unei companii”, a explicat Valentin Ștefan.
Românii pot ajunge cu adevărat proprietari ai companiilor de stat
Pentru companiile de stat, listarea la bursă înseamnă atragerea unor bani care pot fi folosiți pentru investiții în companie. Dacă Guvernul nu vrea să mai investească în aceste companii poate folosi banii pentru reducerea deficitului bugetar.
Poate exista chiar și un unghi „populist” pentru vânzarea acestei politici. Spre exemplu, în cazul Hidroelectrica, la Bursa de Valori București s-au listat acțiuni care reprezintă aproape 20% din companie. Acestea erau acțiunile deținute de Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton, un fond de investiții străin. Listarea a adus 9,3 miliarde de lei în contul fondului și statul nu a primit niciun leu, însă acum, datorită listării, se poate bucura de o valoare mult mai mare a companiei. Și în structura acționariatului Poștei Române Fondul Proprietatea deține aproape 7% din acțiuni.
„Cred că listarea unei companii înseamnă și vânzarea acelei companii către români. În momentul de față, la Poșta Română, aproximativ 7% nu este deținut de România, ci de entități din afara României. Prin această listare la bursă, când va avea loc, România și românii au ocazia să-și cumpere înapoi o bună parte din această firmă – simbol a statului, Poșta Română.
Este și o modalitate modernă de a te capitaliza, de a aduce bani de pe piața liberă. Este și mecanismul acela de a te delista de la bursă atunci când situația o cere. Nu este un proces ireversibil. O companie listată e o companie mult mai stabilă, transparentă, predictibilă”, spune directorul Poștei Române.
Poșta Română, un caz bun de studiat
Poșta Română reprezintă un caz bun de studiat când vine vorba despre căpușarea companiilor de stat. Mihai Toader, fostul director al Poștei, a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, alături de directorul economic și cel executiv pentru dezvoltare strategică. Totodată, compania este obligată să suporte din propriul buzunar distribuirea ajutoarelor sociale pentru românii defavorizați, lucru ce duce anual la pierderea a zeci de milioane de euro.
„Compania trebuie mult optimizată în ceea ce privește profitabilitatea. Atunci când un investitor cumpără niște acțiuni, se așteaptă ca într-o perioadă de timp să-și recupereze acei bani. Drept urmare, acționarul trebuie să stabilească cât de mult acceptă să renunțe la servicii și produse ale Poștei care nu sunt profitabile.
De exemplu, există o mare problemă pe convenția cu Ministerul Muncii care este una neprofitabilă pentru Poșta Română. În ultimii ani, Poșta Română a finanțat distribuirea de beneficii sociale emise de către ANPIS cu 100 de milioane de lei anual. Nu poți să ceri unui investitor să cumpere acțiuni, să devină acționar în Poșta Română, știind că în fiecare an trebuie să aducă 100 de milioane de lei ca să ofere un serviciu statului român”, a explicat directorul Poștei Române.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
