Pierderea vederii este una dintre
cele mai înspăimântătoare experiențe pe care o poate avea o persoană. Medicii
avertizează însă că există o urgență neurologică și vasculară care debutează
adesea exact așa: fără durere, dar cu consecințe grave dacă nu este recunoscută
rapid. Este vorba despre accidentul vascular ocular, o afecțiune care poate
duce la pierderea definitivă a vederii.
Simptomele
acestuia sunt adesea încețoșarea vederii,
pete întunecate sau, rareori, disconfort ocular. Unii pacienți ajung la medic
după ce fereastra terapeutică a fost depășită, tocmai pentru că lipsa durerii
creează falsa impresie că nu este o urgență. Accidentele vasculare oculare sunt
asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral în următoarele luni,
ceea ce transformă acest eveniment oftalmologic într-un semnal de alarmă major
pentru întregul sistem vascular.
De ce apare AVC-ul ocular și cine
este la risc
AVC-ul
ocular are aceleași cauze de bază ca accidentul vascular
cerebral. Ateroscleroza, hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul și
fibrilația atrială cresc semnificativ riscul de apariție. Cheagurile de sânge
se pot forma la nivelul arterelor carotide sau în inimă și pot migra către
arterele retiniene, blocând circulația.
Pierderea bruscă, nedureroasă a
vederii la un ochi, cel mai important simptom
Cel mai frecvent și mai
caracteristic simptom al AVC-ului ocular este pierderea bruscă a vederii la un
singur ochi, fără durere. Acest simptom, descris de pacienți ca “o perdea” care
acoperă câmpul vizual, apare în principal în ocluzia arterei centrale a retinei
sau în ocluzia ramurilor acesteia, forme considerate echivalentele
oftalmologice ale unui accident vascular cerebral. Spre deosebire de glaucomul
acut sau de inflamațiile oculare, AVC-ul ocular nu provoacă durere, roșeață sau
lăcrimare.
Vedere încețoșată sau distorsionată
apărută brusc
Un alt simptom frecvent este vederea
încețoșată sau distorsionată, care apare brusc și nu se corectează prin clipit
sau schimbarea poziției. Liniile drepte pot părea ondulate, obiectele pot fi
deformate sau parțial „șterse” din câmpul vizual. Acest tip de manifestare
apare mai ales în ocluziile venoase retiniene sau în ischemia tranzitorie a
retinei. Vederea încețoșată poate fi inițial intermitentă, ceea ce creează
impresia că problema se rezolvă de la sine. În realitate, aceste episoade pot
reprezenta atacuri ischemice tranzitorii oculare, considerate precursoare ale
unui AVC ocular complet sau ale unui accident vascular cerebral clasic.
Pete negre, zone lipsă din câmpul
vizual sau scăderea bruscă a contrastului
Unii pacienți nu își pierd complet
vederea, dar observă apariția unor pete negre fixe, a unor zone în care nu mai
percep imaginea sau o scădere accentuată a contrastului. Aceste semne indică
afectarea unor porțiuni specifice ale retinei și pot apărea în funcție de
localizarea blocajului. Scăderea bruscă a contrastului, mai ales la lumină
slabă, este un indiciu important că retina nu mai primește suficient oxigen.
Această hipoxie retiniană este mecanismul central al AVC-ului ocular.
Ce trebuie făcut și de ce timpul
este esențial
AVC-ul ocular este o urgență
medicală. Orice pierdere bruscă a vederii, chiar și temporară, impune
prezentarea imediată la camera de gardă sau la un serviciu de oftalmologie cu
acces la investigații de urgență. Fereastra terapeutică este extrem de scurtă,
de ordinul orelor, iar după acest interval șansele de recuperare scad dramatic.
Tratamentul nu vizează doar ochiul, ci și prevenirea unor evenimente vasculare
majore. Investigațiile includ evaluarea vaselor carotide, monitorizarea
cardiacă și analize pentru factorii de risc vascular.
Sursa foto: https://www.shutterstock.com/ro/
